Piatra Craiului – Muntele florii fără seamăn

Undeva, în Carpaţii Meridionali, pe latura de vest şi nord-vest a culoarului Rucăr-Bran, încadrat între munţii Bucegi, Leaota, Iezer şi Făgăraş, tronează, de milioane de ani, masivul Piatra Craiului. Trageţi adânc aerul tare în piept, contemplaţi, fotografiaţi, opriţi-vă pentru o clipă gîndurile, gustaţi reveria cu toate simţurile lacom deschise, bucuraţi-vă şi mulţumiţi providenţei. Nu visaţi deloc.

Sunteţi cu adevărat pe o "gură de rai". Depinde doar de noi dacă vom păstra acest colţ de paradis, pentru ca şi copii noştri să trăiască senzaţia Raiului scoborât pe Pământ.

Caracteristicile unui munte aparte

Pentru mulţi semeni de-ai noştri, masivele muntoase din lanţul Carpaţilor, care ne străbate ţara, sunt, cumva, extrem de asemănătoare, chiar plictisitoare.

Din nefericire, nu este decât o dovadă a ignoranţei celor care nu îşi cunosc şi, spre ruşinea lor, nu îşi apreciază munţii la adevărata valoare.

Dacă luăm, spre exemplu, masivul Piatra Craiului şi ne concentrăm puţin asupra particularităţilor şi comorilor sale unice, vom fi uluiţi.

Cetatea naturală de piatră, îmbrăcată cu brâul verde al pădurilor, este un unicat între munţii noştri. Peisajul tipic al Pietrei Craiului, imortalizat în mii de fotografii, este caracterizat de creasta sa singuratică, unică în relieful montan al României prin 4 trăsături definitorii: altitudine, lungime, proeminenţă şi unitate.

Dacă studiem pe îndelete particularităţile masivului, vom descoperi o mare varietate a formelor şi dimensiunilor reliefului rezidual (colţi de stâncă, ace, piramide, muchii, turnuri, brâuri, hornuri); numărul mare de văi, grohotişuri, arcade naturale întregeşte spectacolul vizual, alături de abrupturi structurale deosebit de spectaculoase. Autorităţile române din perioada interbelică au fost sensibile la frumuseţile acestui munte. Au purces la implementarea primei acţiuni concrete de ocrotire încă din anul 1938, când Consiliul de Miniştri al României a hotărât înfiinţarea rezervaţiei mixte Piatra Craiului, cu suprafaţa iniţială de 440 hectare, majorată ulterior la 1.459 hectare. Parcul Naţional Piatra Craiului a luat naştere în anul 1971 la iniţiativa inspirată a inimoşilor silviculori din Ocolul Silvic Zărneşti. În anul 1990, suprafaţa Parcului a fost mărită până la 14.800 hectare, cuprinzând porţiuni din judeţele Braşov şi Argeş.

Masivul Piatra Craiului este unic în Carpaţii Meridionali. Apariţia sa pare accidentală, deoarece acest munte consituie cea mai spectaculoasă formaţiune calcaroasă şi sinclinală din Meridionali, fiind compus din calcare mezozoice şi conglomerate stratificate pe roca de bază cristalină. Stratificaţia unică şi poziţia majoritar verticală a stratelor de calcar au influenţat decisiv crestele secundare, abrupturile, poliţele şi văile masivului, constituind un peisaj unic între toţi munţii noştri. Densitatea şi mărimea reliefului periglaciar situează Piatra Caiului pe primul loc în rândul masivelor calcaroase din România. Pe scurt, merită reţinut că Piatra Craiului prezintă cea mai lungă şi tipică creastă calcaroasă din Carpaţi, lungă de circa 25 kilometri, cea mai mare densitate de văi, cea mai înaltă creastă din Carpaţi, precum şi cea mai mare varietatea a reliefului rezidual.

Din punct de vedere structural morfo-geografic, masivul se împarte în trei mari părţi:

-Piatra Craiului Mică, cu altitudinea maximă de 1.816 metri, despărţită de restul masivului prin Şaua Curmăturii.

-Piatra Craiului Mare, cu înăţtimea maximă de 2.237 metri, cuprinsă între Şaua Curmăturii şi Şaua Funduri.

-Pietricica, cu altitudinea de 1.764, care constituie extinderea sudică a masivului până în bazinul Dâmbovicioarei.

Din secretele Pietrei Craiului

Principalul curs de apă care brăzdează Piatra Craiului este Dâmboviţa, cu cel mai mare afluent al său, Dâmbovicioara. În nord găsim apa Bârsei Mari, cu afluenţii săi. Reţineţi că masivul Piatra Craiului nu are multe izvoare cu apă permanentă, majoritatea acestora fiind sezoniere şi alimentate exclusiv cu apă din ploi sau topirea zăpezilor. Deci, dacă îl străbateţi, nu uitaţi de rezervele de apă din rucsac.

Clima este specifică regiunilor înalte din Carpaţii Meridionali, suferind influenţe considerabile din partea altitudinii, orientării crestei şi reliefului local. Orientarea muntelui de la nord la sud dă naştere unor microclimate diferite. Din acest motiv, versantul estic beneficiază de un climat mai blând, fiind încălzit la maximum în perioada dimineţii. Versantul vestic este mai rece, iar cel sudic prezintă o microclimă mai caldă.

Trebuie să fiţi foarte atenţi şi la vânturile din zonă, care au o frecvenţă şi intensitate considerabile. În special creasta Pietrei Craiului este expusă permanent acţiunii nemiloase a vînturilor. Direcţia acestora este, predominant, de la nord-vest la sud-est, fenomen care influenţează depunerea zăpezii în coroanele copacilor.

Piatra Craiului este un munte deosebit de noros, nebulozitatea locală exprimându-se în circa 200 de zile noroase pe an. Este şi ploios, cele mai bogate precipitaţii căzând în luna iulie.

Craiul este acoperit de zăpezi din noiembrie până în aprilie, iar zonele cu avalanşe frevente sunt: Valea Mărţoiului, Valea Funduri, Valea Cheii.

Comorile Craiului

Din punct de vedere al biodiversităţii vegetale şi animale, masivul este o comoară care trebuie ţinută cu orice preţ departe de drujbe, poluare de orice fel, drumuri asfaltate, braconieri, bulucul de turişti mitocani şi covorul de plastic, hârtii şi resturi alimentare aferent invaziilor românilor manelizaţi în Natură. Configuraţia orografică, dinamismul versanţilor şi relieful etajat fac ca muntele să prezinte condiţii optime de vegetaţie.

În total, botaniştii entuziasmaţi vor admira aici circa 1.300 specii de plante, dintre care 150 specii ocrotite. Lichenii sunt reprezentaţi prin 220 specii, muşchii sunt şi ei prezenţi cu peste 100 de specii. Jnepenişurile ocupă suprafeţe mari din versantul nordic şi din cel nord-vestic, fiind acompaniate de merişor, afin, bujor de munte. Pajiştile alpine sunt acoperite majoritar de păiuş roşu, trăstioară, margarete şi ciuboţica-cucului. Vegetaţia din zona stâncoasă este caracterizată de floarea-de-colţ, arginţica, mălaiul-cucului, macii de munte, ghinţura albastră.

Între Valea Crăpăturii şi Padina lui Călineţ, la altitudinea medie de 1.200 metri, se remarcă prezenţa a numeroase pâlcuri de tisă, arbore declarat Monument al Naturii şi specie ocrotită în România. În zona pădurilor propriu-zise, găsim etajul montan mijlociu, cu păduri de amestec din fag, brad, paltin, molid şi ulm de munte. Etajul montan superior prezintă molidişuri pure, care se întâlnesc până la altitudinea de 1.759 metri. Aceste molidişuri de limită, care cresc pe versanţii calcaroşi abrupţi, sunt arborete naturale care nu au fost niciodată exploatate de om, fiind unice în România. Din fericire, datorită condiţiilor naturale specifice, sunt foarte greu accesibile, fapt care le-a salvat de lăcomia drujbelor. În aceşti munţi au fost catalogate 30 de tipuri de pădure în cadrul habitatelor forestiere

Fauna Pietrei Craiului are, încă, multe secrete de dezvăluit.

Nevertebratele sunt bine reprezentate, aici întâlnindu-se două specii endemice, un păianjeni, Nesticus constantinescui, respectiv acarianul Rhagidia carpatica. "Fluturimea" muntelui este reprezentată cu onoare de peste 200 de specii, dintre care Erebia pronoe trăieşte doar în Piatra Craiului şi Bucegi.

Dintre amfibieni şi reptile, găsim aici viperele, şerpii de casă, guşterul şi alte specii de şopârle. Broasca roşie de munte, buhaiul de baltă, salamandra şi alte două specii de tritoni reprezintă fauna de amfibieni a zonei.

Avifauna cuprinde un număr de cca. 110 specii de zburătoare, între care 50 de specii care trăiesc pe munte sunt ocrotite prin Convenţia de la Berna. Cele mai impozante reprezentante sunt acvilele de munte, care au fost observate sporadic aici, dar nu s-a descoperit, până în prezent, nicio pereche clocitoare. Mai pot fi văzuţi corbi, ulii şorecari, ulii porumbari, cocoşi de munte, ierunci, şoimi călători, vinderei. Alte păsări importante sunt buha mare, fluturaşul de stâncă, brumăriţa, drepneaua, lăstunul, ciocănitoarea neagră şi diferite specii de paseriforme.

În peşterile, scorburile şi văgăunile din Crai îşi găsesc adăpost 21 specii de lilieci.

Lupii, urşii, râşii vulpile, jderii, bursucii, cerbii, mistreţii, şi caprele negre constituie principalii reprezentanţi ai mamiferelor mijlocii şi mari.

Floarea Craiului şi alte minuni ale Naturii

Cea mai valoroasă reprezentantă a plantelor de aici, precum şi simbolul viu al Parcului Naţional Piatra Craiului, este reprezentată de Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). Priviţi-o cu mare respect, admiraţi-o şi ocrotiţi-o. Este singura plantă care creşte doar în România, mai precis aici, pe culmile Craiului. Este unică şi deosebită, un endemism perfect. Nu există în nicio altă ţară, fiind un motiv în plus de mândrie.

A fost descoperită abia în anul 1853, cînd botaniştii saşi Kotschy şi Schot au descris-o ştiinţific în premieră. Numele său latinesc, Dianthus callizonus, este cum nu se poate mai potrivit, însemnând "garofiţa cu prea frumoase brâuri". Din punct de vedere sistematic, planta este o specie izolată, fără "rude" apropiate în Europa, botaniştii considerând că întruneşte caracteristici ale grupurilor Alpini şi Glauci din cadrul genului. Această plantă unică, purtând flori superbe, este o specie relictă, supravietuitoare a ultimelor glaciaţiuni, care a evoluat izolat pe creasta Pietrei Craiului. Creşte doar pe stâncăriile înierbate şi însorite din zona alpină inferioară sau la limita superioară a pajiştilor alpine.

Din motive mai mult decât evidente, nu voi dezvălui locurile exacte unde creşte...

Printre minunile naturale a căror vizionare directă are darul de a-ţi vindeca sufletul prin pitorescul, grandoarea şi frumuseţea lor, se numără Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturelui, Avenul Vlăduşca, Prăpăstiile Zărneştiului, Zaplazul, Turnurile Dianei, Degetul lui Călineţ, Acul Crăpăturii, Creasta Dinţată.

În interiorul graniţelor parcurilor există doar două sate, Măgura şi Peştera.

Muntele oferă un total de 33 trasee turistice, care acoperă toate gradele de dificultate, dintre care 21 sunt trasee turistice principale, iar 7 sunt destinate doar alpiniştilor experimentaţi.

http://travel.descopera.ro/8157164-Piatra-Craiului-Muntele-florii-fara-seaman

Piatra Craiului – Muntele florii fără seamăn

Undeva, în Carpaţii Meridionali, pe latura de vest şi nord-vest a culoarului Rucăr-Bran, încadrat între munţii Bucegi, Leaota, Iezer şi Făgăraş, tronează, de milioane de ani, masivul Piatra Craiului. Trageţi adânc aerul tare în piept, contemplaţi, fotografiaţi, opriţi-vă pentru o clipă gîndurile, gustaţi reveria cu toate simţurile lacom deschise, bucuraţi-vă şi mulţumiţi providenţei. Nu visaţi deloc.

Sunteţi cu adevărat pe o "gură de rai". Depinde doar de noi dacă vom păstra acest colţ de paradis, pentru ca şi copii noştri să trăiască senzaţia Raiului scoborât pe Pământ.

Caracteristicile unui munte aparte

Pentru mulţi semeni de-ai noştri, masivele muntoase din lanţul Carpaţilor, care ne străbate ţara, sunt, cumva, extrem de asemănătoare, chiar plictisitoare.

Din nefericire, nu este decât o dovadă a ignoranţei celor care nu îşi cunosc şi, spre ruşinea lor, nu îşi apreciază munţii la adevărata valoare.

Dacă luăm, spre exemplu, masivul Piatra Craiului şi ne concentrăm puţin asupra particularităţilor şi comorilor sale unice, vom fi uluiţi.

Cetatea naturală de piatră, îmbrăcată cu brâul verde al pădurilor, este un unicat între munţii noştri. Peisajul tipic al Pietrei Craiului, imortalizat în mii de fotografii, este caracterizat de creasta sa singuratică, unică în relieful montan al României prin 4 trăsături definitorii: altitudine, lungime, proeminenţă şi unitate.

Dacă studiem pe îndelete particularităţile masivului, vom descoperi o mare varietate a formelor şi dimensiunilor reliefului rezidual (colţi de stâncă, ace, piramide, muchii, turnuri, brâuri, hornuri); numărul mare de văi, grohotişuri, arcade naturale întregeşte spectacolul vizual, alături de abrupturi structurale deosebit de spectaculoase. Autorităţile române din perioada interbelică au fost sensibile la frumuseţile acestui munte. Au purces la implementarea primei acţiuni concrete de ocrotire încă din anul 1938, când Consiliul de Miniştri al României a hotărât înfiinţarea rezervaţiei mixte Piatra Craiului, cu suprafaţa iniţială de 440 hectare, majorată ulterior la 1.459 hectare. Parcul Naţional Piatra Craiului a luat naştere în anul 1971 la iniţiativa inspirată a inimoşilor silviculori din Ocolul Silvic Zărneşti. În anul 1990, suprafaţa Parcului a fost mărită până la 14.800 hectare, cuprinzând porţiuni din judeţele Braşov şi Argeş.

Masivul Piatra Craiului este unic în Carpaţii Meridionali. Apariţia sa pare accidentală, deoarece acest munte consituie cea mai spectaculoasă formaţiune calcaroasă şi sinclinală din Meridionali, fiind compus din calcare mezozoice şi conglomerate stratificate pe roca de bază cristalină. Stratificaţia unică şi poziţia majoritar verticală a stratelor de calcar au influenţat decisiv crestele secundare, abrupturile, poliţele şi văile masivului, constituind un peisaj unic între toţi munţii noştri. Densitatea şi mărimea reliefului periglaciar situează Piatra Caiului pe primul loc în rândul masivelor calcaroase din România. Pe scurt, merită reţinut că Piatra Craiului prezintă cea mai lungă şi tipică creastă calcaroasă din Carpaţi, lungă de circa 25 kilometri, cea mai mare densitate de văi, cea mai înaltă creastă din Carpaţi, precum şi cea mai mare varietatea a reliefului rezidual.

Din punct de vedere structural morfo-geografic, masivul se împarte în trei mari părţi:

-Piatra Craiului Mică, cu altitudinea maximă de 1.816 metri, despărţită de restul masivului prin Şaua Curmăturii.

-Piatra Craiului Mare, cu înăţtimea maximă de 2.237 metri, cuprinsă între Şaua Curmăturii şi Şaua Funduri.

-Pietricica, cu altitudinea de 1.764, care constituie extinderea sudică a masivului până în bazinul Dâmbovicioarei.

Din secretele Pietrei Craiului

Principalul curs de apă care brăzdează Piatra Craiului este Dâmboviţa, cu cel mai mare afluent al său, Dâmbovicioara. În nord găsim apa Bârsei Mari, cu afluenţii săi. Reţineţi că masivul Piatra Craiului nu are multe izvoare cu apă permanentă, majoritatea acestora fiind sezoniere şi alimentate exclusiv cu apă din ploi sau topirea zăpezilor. Deci, dacă îl străbateţi, nu uitaţi de rezervele de apă din rucsac.

Clima este specifică regiunilor înalte din Carpaţii Meridionali, suferind influenţe considerabile din partea altitudinii, orientării crestei şi reliefului local. Orientarea muntelui de la nord la sud dă naştere unor microclimate diferite. Din acest motiv, versantul estic beneficiază de un climat mai blând, fiind încălzit la maximum în perioada dimineţii. Versantul vestic este mai rece, iar cel sudic prezintă o microclimă mai caldă.

Trebuie să fiţi foarte atenţi şi la vânturile din zonă, care au o frecvenţă şi intensitate considerabile. În special creasta Pietrei Craiului este expusă permanent acţiunii nemiloase a vînturilor. Direcţia acestora este, predominant, de la nord-vest la sud-est, fenomen care influenţează depunerea zăpezii în coroanele copacilor.

Piatra Craiului este un munte deosebit de noros, nebulozitatea locală exprimându-se în circa 200 de zile noroase pe an. Este şi ploios, cele mai bogate precipitaţii căzând în luna iulie.

Craiul este acoperit de zăpezi din noiembrie până în aprilie, iar zonele cu avalanşe frevente sunt: Valea Mărţoiului, Valea Funduri, Valea Cheii.

Comorile Craiului

Din punct de vedere al biodiversităţii vegetale şi animale, masivul este o comoară care trebuie ţinută cu orice preţ departe de drujbe, poluare de orice fel, drumuri asfaltate, braconieri, bulucul de turişti mitocani şi covorul de plastic, hârtii şi resturi alimentare aferent invaziilor românilor manelizaţi în Natură. Configuraţia orografică, dinamismul versanţilor şi relieful etajat fac ca muntele să prezinte condiţii optime de vegetaţie.

În total, botaniştii entuziasmaţi vor admira aici circa 1.300 specii de plante, dintre care 150 specii ocrotite. Lichenii sunt reprezentaţi prin 220 specii, muşchii sunt şi ei prezenţi cu peste 100 de specii. Jnepenişurile ocupă suprafeţe mari din versantul nordic şi din cel nord-vestic, fiind acompaniate de merişor, afin, bujor de munte. Pajiştile alpine sunt acoperite majoritar de păiuş roşu, trăstioară, margarete şi ciuboţica-cucului. Vegetaţia din zona stâncoasă este caracterizată de floarea-de-colţ, arginţica, mălaiul-cucului, macii de munte, ghinţura albastră.

Între Valea Crăpăturii şi Padina lui Călineţ, la altitudinea medie de 1.200 metri, se remarcă prezenţa a numeroase pâlcuri de tisă, arbore declarat Monument al Naturii şi specie ocrotită în România. În zona pădurilor propriu-zise, găsim etajul montan mijlociu, cu păduri de amestec din fag, brad, paltin, molid şi ulm de munte. Etajul montan superior prezintă molidişuri pure, care se întâlnesc până la altitudinea de 1.759 metri. Aceste molidişuri de limită, care cresc pe versanţii calcaroşi abrupţi, sunt arborete naturale care nu au fost niciodată exploatate de om, fiind unice în România. Din fericire, datorită condiţiilor naturale specifice, sunt foarte greu accesibile, fapt care le-a salvat de lăcomia drujbelor. În aceşti munţi au fost catalogate 30 de tipuri de pădure în cadrul habitatelor forestiere

Fauna Pietrei Craiului are, încă, multe secrete de dezvăluit.

Nevertebratele sunt bine reprezentate, aici întâlnindu-se două specii endemice, un păianjeni, Nesticus constantinescui, respectiv acarianul Rhagidia carpatica. "Fluturimea" muntelui este reprezentată cu onoare de peste 200 de specii, dintre care Erebia pronoe trăieşte doar în Piatra Craiului şi Bucegi.

Dintre amfibieni şi reptile, găsim aici viperele, şerpii de casă, guşterul şi alte specii de şopârle. Broasca roşie de munte, buhaiul de baltă, salamandra şi alte două specii de tritoni reprezintă fauna de amfibieni a zonei.

Avifauna cuprinde un număr de cca. 110 specii de zburătoare, între care 50 de specii care trăiesc pe munte sunt ocrotite prin Convenţia de la Berna. Cele mai impozante reprezentante sunt acvilele de munte, care au fost observate sporadic aici, dar nu s-a descoperit, până în prezent, nicio pereche clocitoare. Mai pot fi văzuţi corbi, ulii şorecari, ulii porumbari, cocoşi de munte, ierunci, şoimi călători, vinderei. Alte păsări importante sunt buha mare, fluturaşul de stâncă, brumăriţa, drepneaua, lăstunul, ciocănitoarea neagră şi diferite specii de paseriforme.

În peşterile, scorburile şi văgăunile din Crai îşi găsesc adăpost 21 specii de lilieci.

Lupii, urşii, râşii vulpile, jderii, bursucii, cerbii, mistreţii, şi caprele negre constituie principalii reprezentanţi ai mamiferelor mijlocii şi mari.


Floarea Craiului şi alte minuni ale Naturii

Râmnicu Vâlcea: Horezu, oază de tradiţie şi cultură, atracţia locală a turiştilor

Oraşul olarilor a fost prezent la cel mai mare târg de turism din ţară, desfăşurat la Bucureşti, unde tradiţiile locale au făcut deliciul publicului. Zona Olteniei de sub Munte a fost promovată prin 2000 de pliante, hărţi turistice şi broşuri realizate în română, engleză şi franceză.

Reprezentanţii administraţiei locale a oraşului Horezu au participat zilele acestea la cel mai mare Târg de Turism unde au promovat valorile culturale şi turistice ale Olteniei de sub Munte. Sub genericul „Promovarea produselor şi a evenimentelor turistice specifice din zona depresionară Horezu pentru dezvoltarea şi consolidarea turismului în Nord-Vestul Judeţului Vâlcea" , vizitatorii târgului de primăvară au primit informaţii şi s-au împărţit 2000 de pliante despre evenimentele ce se desfăşoară în localitate, tradiţiile păstrate în zonă şi meşteşugurile localnicilor, renumiţi pentru ceramica din lut roşu.


"Colindul Sfânt şi bun" atrage turiştii la Horezu


"Vizitatorii au luat contact cu varietatea ofertei turistice a depresiunii Horezu şi pentru prima dată am prezentat evenimentele tradiţionale care se desfăşoară anual la noi: Târgul de Izvorul Tămăduirii, Târgul de ceramică „Cocoşul de Hurez", Zilele oraşului Horezu sau manifestarea „Colindul Sfânt şi Bun". De aemenea, au fost prezentate publicului, tradiţiile şi frumuseţile naturii, meşteşugurile tradiţionale, monumentele istorice (mănăstirile, bisericile), colecţiile de artă populară", a afirmat Constantin Niţu, primarul din Horezu. În stand au fost prezentate obiecte de ceramică, lemn, covoare olteneşti ţesute manual, costume populare, s-au făcut demonstraţii de măiestrie de către meşteri ceramişti din Horezu. "În cele 4 zile ale târgului, standul oraşului Horezu a fost vizitat de aproximativ 2.500 de vizitatori, de oferta turistică a oraşului Horezu au fost interesate peste 50 de agenţii de turism şi reprezentanţi ai ambasadelor acreditate la Bucureşti", mărturiseşte Constantin Niţu.


Ceramiştii din Horezu sunt renumiţi peste hotare

Patronii de la mai multe restaurante din Europa comandă periodic vase de lut ceramiştilor din Horezu, renumiţi pentru măiestria lor. Olarii din zona Horezu au reuşit să fenteze criza şi afirmă că au reuşit să vândă în străinătate multe din produsele făcute la roata olarului, cu preţuri ce ajung şi la 10 euro bucata.



http://www.adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/Ramnicu_Valcea-_Horezu-oaza_de_traditie_si_cultura-atractia_locala_a_turistilor_0_460754078.html

Râmnicu Vâlcea: Ştefan Săvoiu promovează folclorul păstoresc

Este membru în taraful „Muguraşul ", cu care a participat la zeci de concursuri şi festivaluri. Folclorul autentic este pentru el un mod de existenţă.

NĂSCUT. 6 iulie 1994 la Vaideeni, judeţul Vâlcea.
STUDII. Este elev în clasa aX-a la Liceul de Artă din Râmnic.
IDEALURI. Visul său este să intre la Conservator.

Adolescentul mărturiseşte că a îndrăgit muzica de când era copil, iar ulterior, a descoperit că nu mai poate renunţa la această pasiune. „Talentul pentru muzică şi pasiunea pentru instrumentele muzicale le-am moştenit de la bunicul meu, care a cântat la fluier", îşi aminteşte elevul. Tânărul a început să cânte la fluier la vârsta de 12 ani, iar un an mai târziu, s-a apucat serios de treabă. „De la 16 ani am început să studiez şi saxofonul cu profesorul Cristi Pleantă", adaugă Ştefan Săvoiu. Băiatul afirmă că a venit la Liceul de Artă tocmai din dorinţa de a face studii aprofundate de muzică. „Din clasa a II-a sunt elev la Liceul de Artă din Râmnicu Vâlcea şi consider că am făcut o alegere foarte bună. Aici mi s-a oferit posibilitatea să studiez cu profesori foarte bine pregătiţi. Din clasa a IX-a, am decis că este momentul să mai descopăr încă un instrument şi aşa, am ales clarinetul. În prezent, studiez acest instrument cu profesorul Marius Tuţă", completează Ştefan. Tot în urmă cu un an de zile, adolescentul a fost cooptat şi în taraful liceului „Muguraşul" coordonat de profesorul Petrică Sima. „A fost un lucru extraordinar să pot face parte din acest taraf de muzică populară. Eu sunt un mare iubitor al folclorului românesc şi interpretez cu plăcere melodii populare din toate zonele folclorice ale ţării", mărturiseşte elevul. Împreună cu elevii talentaţi care fac parte din taraful Muguraşul, Ştefan promovează numai folclorul autentic şi interpretează melodii din repertoriul soliştilor Maria Lătăreţu, Nineta Popa sau Petrică Mâţu Stoian. Cu toate acestea, Ştefan spune că cel mai mult îndrăgeşte folclorul din zona Vaideeni şi pe cel păstoresc din zona Sibiului.


Are costume păstoreşti primite de la bunici


De-a lungul timpului, Ştefan Săvoiu a participat la zeci de concursuri, festivaluri de folclor sau spectacole. „În perioada 2009-2010 am participat la multe concursuri împreună cu Taraful «Muguraşul» . Unul dintre premiile importante pentru mine, pe care le-am obţinut, a fost Premiul I la Etapa Zonală a Concursului Naţional Coral", povesteşte Ştefan Săvoiu. Adolescentul mărturiseşte că iubeşte şi portul tradiţional românesc, în special costumele păstoreşti care se poartă în zona Vaideeni. „Am şi eu costume populare de la Vaideeni pe care le-am primit cadou de la bunicii mei. La noi în localitate, toată lumea cinsteşte portul tradiţional, iar atunci când este o zi de sărbătoare, localnicii se îmbracă în aceste veşminte. Este o tradiţie frumoasă care s-a păstrat de sute de ani şi la care tinerii nu renunţă", mărturiseşte Ştefan Săvoiu.


Întrebări şi răspunsuri
Ce reprezintă pentru tine taraful Muguraşul?


Este un mod extraordinar de a-mi petrece timpul, de a învăţa noi melodii, dar şi o oportunitate de a merge mai departe pe acest drum. Deşi nu este uşor îmi doresc să promovez folclorul românesc autentic peste tot în lume, pentru că avem cu ce să ne mândrim.

Mai sunt tinerii de azi atraşi de tradiţiile strămoşeşti?
Eu consider că da, mulţi tineri încearcă să îşi clădească astfel o carieră, încearcă să înveţe cât mai multe despre tradiţiile autentice. Sunt însă, din păcate, şi persoane care nu apreciază folclorul, dar părerea mea este că au de pierdut.


Ce-i place
Îi place să se joace la calculator şi să fie meureu la curent cu toate noutăţile din domeniul muzical. Apreciază punctualitatea şi seriozitatea prietenilor săi.

Ce nu-i place
Nu suportă violenţa şi nici persoanele violente. Nu suportă să fie minţit. De asemenea, nu-i plac manele.


http://www.adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/Ramnicu_Valcea-_Stefan_Savoiu_promoveaza_folclorul_pastoresc_0_453554779.html

Peste 100 de edituri la Tîrgul Internaţional de Carte şi Muzică

• Vor fi lansări din 30 în 30 de minute
• Vor veni la Braşov Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României
• Îşi vor lansa creaţiile şi scriitorii braşoveni Caius Dobrescu, Niculae Stoie sau preotul profesor Vasile Oltean

Peste 70 de edituri şi case de discuri cu standuri proprii şi alte peste 100 de edituri care îşi vor prezenta lucrările prin intermediul difuzorilor de carte sau muzică. Toate la cea de-a opta ediţie a „Tîrgului Internaţional de Carte şi Muzică“, care îşi deschide porţile mîine la prînz, la Aula Universităţii „Transilvania“. Tîrgul este organizat de Asociaţia „Libris Cultural“ în colaborare cu Primăria Braşov, Consiliul Judeţean şi Universitatea „Transilvania“. „Vom oferi, ca în fiecare an, un regal de carte şi muzică, pe care anul acesta îl aşezăm sub semnul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Libris“, a declarat Ana Oniţă, managerul general al Libris Braşov.

Mii de titluri la preţuri speciale

La fel ca la ediţiile trecute, editurile care vor avea standuri la tîrg vor oferi mii de titluri de carte şi albume muzicale, multe la preţuri promoţionale. „Au fost multe edituri care nici nu au vrut să ne spună cum vor proceda, dar ne-au promis multe surprize“, a mai spus Ana Oniţă. Managerul firmei organizatoare spune că manifestarea de la Braşov a devenit un reper de necontestat în calendarul manifestărilor similare din ţară, editurile şi casele de discuri răspunzînd foarte repede atunci cînd au fost lansate invitaţiile de participare. „Tîrgul nostru se deosebeşte de altele organizate în ţară pentru că este şi un tîrg dedicat muzicii, nu doar cărţii, dar şi prin faptul că este, de fapt o manifestare culturală de ţinută, unde se îmbină lansările de carte şi de disc, cu recitaluri şi spectacole de excepţie“, a mai spus directorul Libris.

Lansări din 30 în 30 de minute

Organizatorii tîrgului din acest an spun că în cele patru zile de desfăşurare a evenimentului va avea loc o adevărată avalanşă de lansări de carte, multe dintre editurile prestigioase din ţară alegînd să-şi lanseze acum cele mai noi produse. „Vor fi lansări din 30 în 30 de minute. Vom avea printre noi nume importante ale culturii româneşti, printre care Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României, dar şi ale culturii braşovene precum scriitorii Caius Dobrescu, Niculae Stoie sau preotul profesor Vasile Oltean. Trebuie să menţionez lansarea cărţii «Carte regală de bucate», scrisă de Alteţa Sa Regală Principesa Margareta, care este o foarte bună încercare de a face imagine Casei Regale prin prezentarea reprezentanţilor ei însoţită de fotografii, dar şi de reţeta mîncării preferate. Vor fi lansate romane valoroase, volume de poezie sau cărţi de specialitate“, a declarat scriitorul Doru Munteanu.

Fiecare seară se încheie cu un spectacol

Valoarea ediţiei din acest an a Tîrgului Internaţional de Carte şi Muzică va fi la cote înalte şi datorită spectacolelor şi recitalurilor. „Am ţinut ca această ediţie a tîrgului să fie una bogată în spectacole şi recitaluri muzicale. Fiecare seară se va încheia cu cîte un astfel de spectacol, la care intrarea se va face pe bază de invitaţie, spectacolele putînd fi urmărite, însă, în cadrul transmisiunilor directe ale postului de televiziune TVS“, a mai spus Ana Oniţă. Astfel, joi seară, de la ora 19.30, vor avea loc recitaluri ale soliştilor Florin Săsărman, acompaniat de Alexandru Filip, dar şi un recital de excepţie al Paulei Seling. Vineri, tot la ora 19.30, vor susţine recitaluri Lavinia Răducanu şi Taraful Rromak, care se bucură de o mare apreciere în ţările din vestul Europei, şi un recital susţinut de marele actor Florin Piersic. Sîmbătă seara, spectacolul pregătit de organizatori va aduce în prim-plan poezia de calitate, în cadrul montajului „Prizonier în limba română. De la Eminescu la Nichita Stănescu“ susţinut de Eusebiu Ştefănescu şi Ion Bogdan Ştefănescu, dar şi muzica de calitate prin recitalurile susţinute de Silvan Stîncel & Ovidiu Scridon şi Mircea Baniciu.

Familia Ciucă