Râmnicu Vâlcea: Ştefan Săvoiu promovează folclorul păstoresc

Este membru în taraful „Muguraşul ", cu care a participat la zeci de concursuri şi festivaluri. Folclorul autentic este pentru el un mod de existenţă.

NĂSCUT. 6 iulie 1994 la Vaideeni, judeţul Vâlcea.
STUDII. Este elev în clasa aX-a la Liceul de Artă din Râmnic.
IDEALURI. Visul său este să intre la Conservator.

Adolescentul mărturiseşte că a îndrăgit muzica de când era copil, iar ulterior, a descoperit că nu mai poate renunţa la această pasiune. „Talentul pentru muzică şi pasiunea pentru instrumentele muzicale le-am moştenit de la bunicul meu, care a cântat la fluier", îşi aminteşte elevul. Tânărul a început să cânte la fluier la vârsta de 12 ani, iar un an mai târziu, s-a apucat serios de treabă. „De la 16 ani am început să studiez şi saxofonul cu profesorul Cristi Pleantă", adaugă Ştefan Săvoiu. Băiatul afirmă că a venit la Liceul de Artă tocmai din dorinţa de a face studii aprofundate de muzică. „Din clasa a II-a sunt elev la Liceul de Artă din Râmnicu Vâlcea şi consider că am făcut o alegere foarte bună. Aici mi s-a oferit posibilitatea să studiez cu profesori foarte bine pregătiţi. Din clasa a IX-a, am decis că este momentul să mai descopăr încă un instrument şi aşa, am ales clarinetul. În prezent, studiez acest instrument cu profesorul Marius Tuţă", completează Ştefan. Tot în urmă cu un an de zile, adolescentul a fost cooptat şi în taraful liceului „Muguraşul" coordonat de profesorul Petrică Sima. „A fost un lucru extraordinar să pot face parte din acest taraf de muzică populară. Eu sunt un mare iubitor al folclorului românesc şi interpretez cu plăcere melodii populare din toate zonele folclorice ale ţării", mărturiseşte elevul. Împreună cu elevii talentaţi care fac parte din taraful Muguraşul, Ştefan promovează numai folclorul autentic şi interpretează melodii din repertoriul soliştilor Maria Lătăreţu, Nineta Popa sau Petrică Mâţu Stoian. Cu toate acestea, Ştefan spune că cel mai mult îndrăgeşte folclorul din zona Vaideeni şi pe cel păstoresc din zona Sibiului.


Are costume păstoreşti primite de la bunici


De-a lungul timpului, Ştefan Săvoiu a participat la zeci de concursuri, festivaluri de folclor sau spectacole. „În perioada 2009-2010 am participat la multe concursuri împreună cu Taraful «Muguraşul» . Unul dintre premiile importante pentru mine, pe care le-am obţinut, a fost Premiul I la Etapa Zonală a Concursului Naţional Coral", povesteşte Ştefan Săvoiu. Adolescentul mărturiseşte că iubeşte şi portul tradiţional românesc, în special costumele păstoreşti care se poartă în zona Vaideeni. „Am şi eu costume populare de la Vaideeni pe care le-am primit cadou de la bunicii mei. La noi în localitate, toată lumea cinsteşte portul tradiţional, iar atunci când este o zi de sărbătoare, localnicii se îmbracă în aceste veşminte. Este o tradiţie frumoasă care s-a păstrat de sute de ani şi la care tinerii nu renunţă", mărturiseşte Ştefan Săvoiu.


Întrebări şi răspunsuri
Ce reprezintă pentru tine taraful Muguraşul?


Este un mod extraordinar de a-mi petrece timpul, de a învăţa noi melodii, dar şi o oportunitate de a merge mai departe pe acest drum. Deşi nu este uşor îmi doresc să promovez folclorul românesc autentic peste tot în lume, pentru că avem cu ce să ne mândrim.

Mai sunt tinerii de azi atraşi de tradiţiile strămoşeşti?
Eu consider că da, mulţi tineri încearcă să îşi clădească astfel o carieră, încearcă să înveţe cât mai multe despre tradiţiile autentice. Sunt însă, din păcate, şi persoane care nu apreciază folclorul, dar părerea mea este că au de pierdut.


Ce-i place
Îi place să se joace la calculator şi să fie meureu la curent cu toate noutăţile din domeniul muzical. Apreciază punctualitatea şi seriozitatea prietenilor săi.

Ce nu-i place
Nu suportă violenţa şi nici persoanele violente. Nu suportă să fie minţit. De asemenea, nu-i plac manele.


http://www.adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/Ramnicu_Valcea-_Stefan_Savoiu_promoveaza_folclorul_pastoresc_0_453554779.html

Peste 100 de edituri la Tîrgul Internaţional de Carte şi Muzică

• Vor fi lansări din 30 în 30 de minute
• Vor veni la Braşov Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României
• Îşi vor lansa creaţiile şi scriitorii braşoveni Caius Dobrescu, Niculae Stoie sau preotul profesor Vasile Oltean

Peste 70 de edituri şi case de discuri cu standuri proprii şi alte peste 100 de edituri care îşi vor prezenta lucrările prin intermediul difuzorilor de carte sau muzică. Toate la cea de-a opta ediţie a „Tîrgului Internaţional de Carte şi Muzică“, care îşi deschide porţile mîine la prînz, la Aula Universităţii „Transilvania“. Tîrgul este organizat de Asociaţia „Libris Cultural“ în colaborare cu Primăria Braşov, Consiliul Judeţean şi Universitatea „Transilvania“. „Vom oferi, ca în fiecare an, un regal de carte şi muzică, pe care anul acesta îl aşezăm sub semnul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Libris“, a declarat Ana Oniţă, managerul general al Libris Braşov.

Mii de titluri la preţuri speciale

La fel ca la ediţiile trecute, editurile care vor avea standuri la tîrg vor oferi mii de titluri de carte şi albume muzicale, multe la preţuri promoţionale. „Au fost multe edituri care nici nu au vrut să ne spună cum vor proceda, dar ne-au promis multe surprize“, a mai spus Ana Oniţă. Managerul firmei organizatoare spune că manifestarea de la Braşov a devenit un reper de necontestat în calendarul manifestărilor similare din ţară, editurile şi casele de discuri răspunzînd foarte repede atunci cînd au fost lansate invitaţiile de participare. „Tîrgul nostru se deosebeşte de altele organizate în ţară pentru că este şi un tîrg dedicat muzicii, nu doar cărţii, dar şi prin faptul că este, de fapt o manifestare culturală de ţinută, unde se îmbină lansările de carte şi de disc, cu recitaluri şi spectacole de excepţie“, a mai spus directorul Libris.

Lansări din 30 în 30 de minute

Organizatorii tîrgului din acest an spun că în cele patru zile de desfăşurare a evenimentului va avea loc o adevărată avalanşă de lansări de carte, multe dintre editurile prestigioase din ţară alegînd să-şi lanseze acum cele mai noi produse. „Vor fi lansări din 30 în 30 de minute. Vom avea printre noi nume importante ale culturii româneşti, printre care Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, Alteţa Sa Regală Principesa Margareta a României, dar şi ale culturii braşovene precum scriitorii Caius Dobrescu, Niculae Stoie sau preotul profesor Vasile Oltean. Trebuie să menţionez lansarea cărţii «Carte regală de bucate», scrisă de Alteţa Sa Regală Principesa Margareta, care este o foarte bună încercare de a face imagine Casei Regale prin prezentarea reprezentanţilor ei însoţită de fotografii, dar şi de reţeta mîncării preferate. Vor fi lansate romane valoroase, volume de poezie sau cărţi de specialitate“, a declarat scriitorul Doru Munteanu.

Fiecare seară se încheie cu un spectacol

Valoarea ediţiei din acest an a Tîrgului Internaţional de Carte şi Muzică va fi la cote înalte şi datorită spectacolelor şi recitalurilor. „Am ţinut ca această ediţie a tîrgului să fie una bogată în spectacole şi recitaluri muzicale. Fiecare seară se va încheia cu cîte un astfel de spectacol, la care intrarea se va face pe bază de invitaţie, spectacolele putînd fi urmărite, însă, în cadrul transmisiunilor directe ale postului de televiziune TVS“, a mai spus Ana Oniţă. Astfel, joi seară, de la ora 19.30, vor avea loc recitaluri ale soliştilor Florin Săsărman, acompaniat de Alexandru Filip, dar şi un recital de excepţie al Paulei Seling. Vineri, tot la ora 19.30, vor susţine recitaluri Lavinia Răducanu şi Taraful Rromak, care se bucură de o mare apreciere în ţările din vestul Europei, şi un recital susţinut de marele actor Florin Piersic. Sîmbătă seara, spectacolul pregătit de organizatori va aduce în prim-plan poezia de calitate, în cadrul montajului „Prizonier în limba română. De la Eminescu la Nichita Stănescu“ susţinut de Eusebiu Ştefănescu şi Ion Bogdan Ştefănescu, dar şi muzica de calitate prin recitalurile susţinute de Silvan Stîncel & Ovidiu Scridon şi Mircea Baniciu.

Familia Ciucă

Alexandru Dican iubeşte muzica populară

Alexandru Dican are 13 ani şi cântă muzică populară de când era mic, învăţat de bunica lui. Deşi are o voce de invidiat vrea să se facă medic veterinar ca şi bunicul său.

Născut: 20 iunie 1997, la Sebeş
Şcoala: elev în clasa a VII-a la Liceul de Muzică
Familie: un frate

Alexandru Dican este în clasa a VII-a la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia. A renunţat să studieze mai aprofundat biologia şi chimia la un liceu din Sebeş, datorită pasiunii şi talentului în domeniul folclorului.

Este de la nouă ani membru în formaţia „Muguri de tezaur“, coordonată de interpreta de folclor Leontina Fărcaş, la Centrul de Cultură „Augustin Bena“ din Alba Iulia.

Vocea moştenită de la bunica

„Am moştenit vocea de la bunica mea, Viorica Dican. De la patru ani am început să urc pe scenă la Zilele Sebeşului. Când aveam nouă ani, bunica a primit un telefon de la Marinela Baba care i-a spus despre concursul pentru Muguri de tezaur. Deşi nu eram pregătit de un profesor m-am descurcat foarte bine. M-am adaptat foarte bine. Leontina Fărcaş este ca o a doua mamă pentru mine“, a spus Alexandru Dican.

Elevul spune că nu are deloc emoţii pe scenă. „Am mai mari emoţii la şcoală, când trebuie să prezint ceva în faţa colegilor. Mă uit la public ca şi cum m-aş uita la oricine altcineva“, a afirmat tânărul. Melodia sa preferată este „Cum îi frunza de la plop“, cu care a şi intrat în formaţia de la Centrul de Cultură.

„O stăpânesc cel mai bine. Este cântecul meu preferat. Este o „purtată“, o melodie mai lentă, veche, apropiată de doină. Prima strofă sună cama aşa: Cum îi frunza de la plop/Niciodată nu stă-n loc. Tot aşa şi gândul meu/Zboară la mândra mereu“, a precizat Alexandru Dican.

Cântă la pian, taragot şi chitară

Elevul cântă la pian şi la taragot, iar din pasiune a învăţat să câte şi la chitară. Din clasa a IX-a va urma şi cursuri de canto la Liceul de Muzică. În afară de muzica populară, Alexandru Dican mai este pasionat de biologie şi chimie. De fapt a vrut, iniţial, să meargă la Colegiul „Lucian Blaga“ din Sebeş pentru a studia mai aprofundat aceste discipline şcolare.

„Bunicul meu a fost medic veterinar şi de la el am pasiunea pentru biologie şi chimie. Am venit la Liceul de Arte pentru muzică. Este destul de greu aici. Într-un fel aş fi dorit să merg la Colegiul Lucian Blaga, ca să fac o specialitate pe lângă pasiunea mea, care este muzica. Oricum sunt hotărât să urmez Facultatea de Medicină Veterinară“, a mai spus elevul.

Pe lângă spectacole şi concursuri de muzică populară, Alexandru Dican a mai participat la olimpiada de Religie şi la concursuri din şcoală. Este vorba despre un festival de teatru, unde l-a jucat pe Domnul Goe din piesa „Vizită“, de Ion Luca Caragiale. Acasă, are un câine lup pe care îl cheamă „Dux“, în vârstă de un an, pe care l-a dus la o şcoală de dresaj din Sibiu şi cu care vrea să participe la concursuri de frumuseţe.

De unde ai câinele lup?
A.D.: „De la Oradea, de la cineva care creşte astfel de câini. Când am mers acolo s-a ţinut tot timpul după mine. L-am luat în braţe şi am zis că ele este alesul. M-am interesat şi am aflat despre câinii lupi că sunt loiali, deştepţi şi nu sunt periculoşi. Am vrut unul mare pentru că am mai avut un câine mic care a murit după ce a fost muşcat de un alt câine. L-am iubit şi am plâns mult după el“.

Care este istoria costumului popular pe care îl porţi la spectacole?
A.D.: „Este un costum tradiţional din zona Sebeşului de la fratele străbunicului meu. Are peste 100 de ani. Şerparul este, de asemenea, foarte vechi şi provine tot de la fratele străbunicului. Îl voi păstra şi îl voi da şi eu mai departe. În picioare am cizme cum se purtau pe vremuri“.

Ce-i place: „Îmi plac foarte mult animalele. Îmi place să fac oamenii să râdă, să se simtă bine. Chiar şi pe profesori îi fac să râdă. Îmi place vara pentru că am ocazia să merg prin diferite ţări. În fiecare an merg în Turcia. Am fost în Franţa, Spania, Ungaria. În Spania şi Turcia a fost cel mai frumos“.

Ce nu-i place: Nu îmi place carnea de porc. Nu îmi plac oamenii care nu au pic de ruşine, de scrupule. Nu îmi place când fac curăţenie că fratele meu strică după ce am aranjat.

Râmnicu Vâlcea: Oltenia de sub munte, promovată prin proiecte noi

Mâncarea tradiţională şi obiectele de ceramică vor fi scoase în faţă pentru a atrage turiştii. În această perioadă se află în derulare la Horezu un proiect de promovare turistică a obiectivelor din zonă. Proiectul european are o valoare de 1.024.655 lei.

Zona Horezu va fi promovată intens în perioada următoare, pentru ca turismul să capete altă valoare în această parte a judeţului. Unul dintre proiectele ce se va derula până în 2013, vizează nu numai promovarea ceramicii ci şi a tradiţiilor şi obiceiurilor păstrate din străbuni. „Oraşul Horezu va beneficia de promovare turistică cu finanţare de la Uniunea Europeană, administraţia publică locală implementând proiectul «Promovarea produselor şi a evenimentelor turistice specifice din zona depresionară Horezu pentru dezvoltarea şi consolidarea turismului în nord-vestul judeţului Vâlcea». Valoarea acestui proiect e de 1.024.655 lei", a precizat Vasile Blidaru, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oraşului Horezu. Următoarea acţiune din cadrul proiectului se va desfăşura în aprilie, când meşteşugari din toată ţara îşi vor expune produsele pe paltoul de la intrare în Mânăstirea Hurezi. „E o acţiune nouă. Meşteşugarii îşi prezintă produsele pe platoul de la Mânăstirea Hurezi, de Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii", completează Vasile Blidaru

Turiştii, ademeniţi cu mâncare tradiţională

n cadrul manifestărilor ce se vor organiza, vor fi prezentate produse gastronomice tradiţionale din zona Horezu, de la bulzul ciobănesc pregătit la Vaideeni, la ciorba de casă, ostropelul de pui sau mancarea de prune uscate. „Aici se găteşte foarte bine, cu produse tradiţionale, iar turiştii vor putea gusta din bucatele pregătite de cei mai vestiţi bucătari din zonă", completează Vasile Blidaru. Obiectivul principal al proiectului vizează atragerea turiştilor şi promovarea turismului cultural, monahal, cinegetic, de agrement, de aventură, de odihnă sau recreere. „Datorită aşezării geografice, zona depresiunii Horezu beneficiază de caracteristicile unei zone turistice complexe, care oferă un produs turistic complex. Pe termen lung, proiectul urmăreşte ca Horezu să devină destinaţie tradiţională de turism de nivel naţional şi internaţional. Prin realizarea obiectivelor şi activităţilor prevăzute în proiect, Horezu va cunoaşte o evoluţie în ceea ce priveşte atractivitatea turistică, iar numărul de turişti va creşte cu cel puţin 16 - 20%", afirmă Constantin Niţu, primarul din Horezu.


Declaraţie


„Turiştii vor putea gusta din bucatele pregătite de cei mai vestiţi bucătari din zonă", Vasile Blidaru.

Lucrează ceramică din lut roşu


În oraşul Horezu lucrează 24 de meşteri olari care folosesc în special cocoşul, spicul de grâu sau spirala vieţii pentru a-şi orna lucările. Lutul pe care îl folosesc este unul special, roşiatic pe care îl procură din zona numită de localnici „Dealul Ulmului".


http://www.adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/Oltenia_de_sub_munte-promovata_prin_proiecte_noi_0_443955720.html

Traditiile din Vaideeni, apreciate de europeni

Traditiile ciobanilor din Vaideeni au incântat zecile de europeni participanti la festivalul "Baltica 2008", organizat in Lituania. Ansamblul folcloric "Miorita", infiintat in 1949 in cadrul Caminului Cultural Vaideeni, si din care fac parte formatii de fluierasi, dansatori si un grup vocal, a participat de-a lungul anilor la diverse festivaluri folclorice din tara si strainatate, unde a obtinut numeroase premii. Ansamblul de fluierasi a participat alaturi de alte grupuri din 12 tari, printre care Grecia, Ucraina, Ungaria, Portugalia, Letonia, Estonia, Armenia. "Tema festivalului a fost legata de primirea si tratarea musafirilor. Pe lânga cântece si dansuri, am prezentat si obiceiurile noastre culinare. I-am servit pe cei prezenti, cu mare bucurie, cu preparatele noastre, respectiv mamaliga, tocana, brânza telemea si de burduf si multe altele. Am participat la o expozitie cu specific pastoresc, prezentând lucruri facute de mâna, am tors lâna cu furca si am facut gheme cu ajutorul fusului. Vizitatorii au putut astfel admira tesaturile si cusaturile din Vaideeni.", ne-a marturisit Eugenia Pantelimon, coordonatoarea Ansamblului "Miorita". Festivalul este recunoscut de Consiliul International al Festivalurilor de Folclor si Organizatiilor Artelor Traditionale, având relatii consultative formale cu UNESCO. Totodata, reuneste traditiile diverse ale diferitelor culturi, reprezentând nu doar folclorul autentic, obiceiurile si mâncarea traditionala, dar si obiectele confectionate manual. Grupul vâlcean a facut o vizita la Vilnius, la Muzeul Satului si la un castel medieval. Deplasarea a fost facuta pe cheltuiala Consiliului Local.

Eforturi pentru conservarea patrimoniului

În timpul festivalului, primarul de la Vaideeni a avut si o întâlnire cu edilul de la Vilnius, Juozas Imbrasas, care a propus la un moment dat înfratirea comunei Vaideeni cu localitatea sa. Din pacate, aceasta nu se va putea realiza, deoarece Vaideeniul are 4000 de locuitori, iar in Vilnius sunt 500.000. Autoritatile din comuna vâlceana spera ca vor reusi sa obtina fonduri prin intermediul UNESCO pentru a face ca patrimoniul intangibil din Vaideeni sa fie conservat. Ansamblul folcloric „Miorita” a fost ivitat si în Arabia, în cadrul unui festival, tot în colaborare cu UNESCO. Costurile legate de deplasarea grupului sunt foarte mari, dar autoritatile spera ca un om cu suflet sa acorde un sprijin financiar.


http://www.monitoruldevalcea.ro/cultura/10034

Traditiile din Vaideeni, apreciate de europeni

Râmnicu Vâlcea: Vartolomei Todeci conduce de 54 de ani Ansamblul Mioriţa

Vartolomei Todeci a prezentat cântecele ciobăneşti din Vaideeni prin 10 ţări din Europa.

Ansamblul de fluieraşi Mioriţa din comuna Vaideeni a fost înfiinţat în anul 1948 de învăţătorul Ion Stănuşescu. În anul 1955 Vartolomei Todeci a terminat studiile şi a venit profesor de limba şi literatura română la Vaideeni. Tot atunci, i s-a dat în grijă şi căminul cultural din localitate, unde a fost director peste 25 de ani. „În 1955 mi s-a dat în grijă ansamblul de fluieraşi Mioriţa. La început au fost numai fluieraşi şi eu am adăugat lângă ei şi un grup vocal de fete care să îi dea un alt farmec”, povesteşte profesorul. Pe parcurs Todeci a înfiinţat şi o formaţie de fluieraşi copii care a luat denumirea de Cununiţa Munţilor. Şi ansamblul copiilor a fost îmbunătăţit cu un grup de dansatori care a fost condus prima dată de Adam Popa. De 10 ani el e condus de profesoara Felicia Pantelimon.

Toporaşul de aur şi frunza de argint obţinute în Polonia

Cu cele două formaţii Vartolomei Todeci a participat de-a lungul anilor la toate concursurile din ţară unde a obţinut peste tot numai locul I şi o singură dată locul II. „Noi valorificăm melodiile şi dansurile populare din Vaideeni. Ansamblul Mioriţa a interpretează şi valorifică melodii şi cântece păstoreşti, toate specifice păstorilor din această vatră de crescătorii de oi a Vaideeniului”, povesteşte profesorul.

El recunoaşte că ansamblul a contribuit prin activitatea lui şi la strângerea de relaţii de prietenie între locuitorii comunei Vaideeni cu cei ai satelor din mărginimea Sibiului. „Pe timpul războaielor oamenii din mărginimea Sibiului s-au refugiat în această zonă. Au rămas aici şi fiind oieri de meserie au continuat tradiţia. Străbunicii noştri au fost sibieni”, spune Todeci.

Ansamblul a participat la diferite concursuri internaţionale, la Zagreb în Croaţia, Serbia, Republica Moldova, Grecia, Olanda, Germania, Ungaria, Franţa , Polonia, Lituania. „În Polonia, la Razacopane am obţinut cel mai mare premiu, Toporaşul de Aur împreună cu ansamblul Brăduleţul din Horezu. La spectacolul respectiv am prezentat o nuntă tradiţională de la noi între un băiat cioban şi o fată olteancă. Mioriţa a mai obţinut frunza de argint la Tatra, în Polonia”, afirmă conducătorul ansamblului.

Luna trecută Vartolomei Todeci a lansat cartea „Păstori • Poeţi • Vaideeni”, o culegere de poezie document. În ea a publicat poezii foarte vechi scrise de oamenii care au trăit în zonă şi care au iubit oieritul. În carte sunt multe poezii ale lui Dumitru Vartolomei Tărtăreanu care în timpul vieţii a fost premiat de regina Maria, în timpul primului război mondial când, bolnav fiind în spital la Iaşi, a scris o poezie închinată ei.

Ce-i place

„Omul cinstit în primul rând . Viaţa de la ţară foarte mult şi voia bună a ciobanilor. Când eram tânăr îmi plăceau tare mult fetele, acum la vârsta mea asta s-a cam dus”.

Ce nu-i place


„Toată viaţa am urât hoţia şi hoţii în general. Nu îmi plac nici oamenii lacomi care nu se mulţumesc cu ce au. Nu îi suport nici pe mincinoşi”.

Întrebări şi răspunsuri


Ce înseamnă ansamblul „Mioriţa” pentru dumneavoastră?

V.T. : Viaţa mea şi munca din toţi aceşti ani. Tradiţia din acest loc şi portul popular. Sper ca intelectuaţii care s-au ridicat din această zonă să ducă mai departe munca mea.

Dacă e să o luaţi de la capăt cu ce v-aţi ocupa?


V.T.: Tot profesor mă văd lucrând cu copiii pentru că toată viaţa mi-a plăcut să fiu înconjurat de ei. Mă văd tot lângă ansamblu pentru că sunt un om care nu uită trecutul şi tradiţia.


http://www.adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/Vartolomei-Ansamblul-Ramnicu-Miorita-Todeci_0_72592853.html

Traditiile din Vaideeni, apreciate de europeni

Taxi - Cele două cuvinte [Official Video]

VUNK - Vreau o tara ca afara (Official Video) HD

VARĂ, VARĂ, PRIMĂVARĂ

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, împreună cu Cercul Militar Sibiu organizează, în perioada 23 – 25 martie 2011, Festivalul - Concurs Naţional al Tinerilor Interpreţi de Muzică Populară VARĂ, VARĂ, PRIMĂVARĂ.

Festivalul este la cea de-a XV-a ediţie şi se adresează soliştilor vocali de muzică populară din ţară şi din diaspora, reprezentanţi autentici ai zonelor etnofolclorice pe care le reprezintă.

Manifestarea îşi propune valorificarea tezaurului folcloric din România, afirmarea şi promovarea valorilor autentice, introducerea în circuitul naţional de noi interpreţi talentaţi, cât şi prezentarea celor mai frumoase costume din diferitele vetre etnofolclorice ale ţării. În concurs s-au înscris peste 30 de concurenţi din judeţele ILFOV, SIBIU, NEAMŢ, SĂLAJ, VÂLCEA, TIMIŞ, PRAHOVA, ALBA, HUNEDOARA, MUREŞ, BIHOR, MARAMUREŞ, GIURGIU, CONSTANŢA, PLOIESTI , CLUJ şi REPUBLICA MOLDOVA.

După preselecţia din data de 23 martie a.c. vor intra în competiţie, în faţa publicului şi a juriului (alcătuit din personalităţi ale folclorului românesc), cei mai valoroşi solişti. Se vor acorda următoarele distincţii: Marele Premiu, Premiul I, Premiul II, Premiul III, două Menţiuni, Premiul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale “Cindrelul – Junii” Sibiu, Premiul Cercului Militar Sibiu concurenţilor ce posedă calităţi vocale deosebite, interpretează piese autentice şi etalează costume originale. Gala festivalului se doreşte a fi un regal folcloric la care vor participa laureaţii ediţiilor precedente ale festivalului, precum şi solişti de renume ai folclorului românesc. Evenimentul este preluat de TV FAVORIT. PROGRAMUL FESTIVALULUI: 24 Martie, ora 18.00, Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu - CONCURS al tinerilor interpreţi de muzică populară - Spectacol aniversar Ansamblul “Ceata Junilor” - 20 de ani de activitate Invitaţi: Victoria Meiţescu, Camelia Cosma Stoiţă, Anca Mărginean, Alina Pinca, Răzvan Năstăsescu, Izabela Tomiţă, Marcel Părău, Nelu Hordobeţ, Daniel Rosalim, Alina Bîcă, Ilie Medrea, Adriana şi Mariana Anghel, Carmen Popovici Dumbravă, Dumitru Teleagă 25 Martie, ora 18.00, Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu - GALA LAUREAŢILOR - Recital Florin Boita- Câştigătorul Marelui Premiu 2010 - Ilie Medrea - Lansare CD “Când eram ficior acasă” Invitaţi: Adrian Stanca, Liliana Laichici, Maria Butilă, Anghelina Timiş, Mariana Ionescu Căpitănescu, Constantin Măgureanu, Viorica Macovei, Florin Boita, Constantin Bahrin, Maria Butilă, Mariana Deac, Nineta Popa - Ansamblul Folcloric Profesionist “Cindrelul- Junii Sibiului” Nelu Albu, Viorica Telcean, Robert Târnăveanu, Alina Bîcă, Daniel Rosalim şi Adrian Neamţu Intrarea se face pe baza invitaţiei care se poate procura de pe Şcoala de Înot nr. 18, între orele 10.00 – 15.00, începând cu joi, 17 martie a.c. Director, SILVIA MACREA

www.radiosufletel.ro

Ungurenii din Vaideeni s-au prins in „INVARTITA DORULUI”

De Sanziene, Festivalul folclorului pastoresc

Festivalul folcloric pastoresc „Invartita Dorului”. Urmasi ai celor care au trecut muntii, mai ales la sfarsitul secolului XVIII, din Ardeal spre Valahia si Moldova, ungurenii au scris - de-a lungul a peste sapte secole, istoria zbuciumata a unor oameni de la munte nascuti pentru a trai liberi. Li s-a spus ungureni pentru ca veneau dintr-o Transilvanie stapinita de unguri si apoi de austrieci. Oameni puternici, mandri si muncitori, ungurenii au fost bogati sub toate regimurile. Tot sub ele, au urcat si au coborat neincetat muntele pe magari, pe cai, cu desagii aninad de-o parte si de alta mitropoliei, mai apoi in jepp-uri, pana sus-sus pe creasta muntelui, acolo unde cerul se lipeste de pasune si de piatra, trudind pe langa oi, la stana pazita de caini, unde noaptea se aprind rugi din trunchi de brad pentru a alunga ursul.

Ungurenii si urmasii lor, copii si nepoti, se aduna din toate colturile tarii, in fiecare an, la Vaideeni , se trag acasa pentru a sarbatori odata cu Sanzienele si „Invartita Dorului”, una dintre cele mai semnificative traditii ale locului. Una dintre sarbatorile cele mai dragi lor, o zi de voie buna, de intalnire si revedere. Este ziua vechilor nedei montane, nedei ce au asezat si au inaltat satul Vaideeni prin rostuirea temeilor sale. Nedeia –„Invartita Dorului”, spun organizatorii din acest an a celei de-a XXXIX-a editii, i-a reunit (din 1968, cand sarbatoarea s-a mutat de pe munte in sat) an de an pe cei ramasi acasa „sa dureze satul in timp cu cei plecati cu satul in suflet”. Din anul 2004, „Fundatia VAIDEENI”, nascuta din apriga dorinta a intelectualilor satului, oameni de seama, ajunsi celebri in mai toate domeniile, in afaceri, in cultura, in politica samd, afaceri, a dublat valoarea spirituala a Invartitei Dorului odata cu asezarea, in ajunul ei, a sarbatoririi zilei Fundatiei. In acest an manifestarile, organizate in principal de catre autoritatile locale din judetul Valcea si din Vaideeni, precum si de catre amintia Fundatie, s-au desfasurat sub semnul unei carti de capatai. Este vorba despre monografia satului - „Vaideenii”, lucrare coordonata de prof. Vartolomei Todeci si lansata, in prezenta unei elite a vietii noastre scriitoricesti, culturale, dar si publice, de catre scriitorul Dan Tudor. Programul din acest an al evenimentului aniversat a fost extrem de bogat si variat, incantand ochiul si spiritul tuturor celor prezenti - sute si sute de oameni, localnici, fii ai satului sau straini, veniti pentru aceasta mare sarbatoare.

Truda, averea si ungurenii
Pastorii care au venit primii in Oltenia de nord s-au asezat intr-o localitate ce avea sa se cheme Vai de Ei. Unii spun ca au luat in pribegie odata cu multul-putinul lor si numele localitatii parasite. Altii spun ca denumirea de Vai de Ei s-a nascut din invidia si glumetia oltenilor care au pus aceasta sintagma pe seama bogatiei acumulate de-a lungul timpului de ungurenii de la Poalele Muntilor Capatanii. Intr-o Oltenie care nu a avut mai niciodata dupa ce bea apa, ungurenii Vaideenilor au dus-o bine sub orice stapanire. Inclusiv sub comunisti cand cei de la judeteana, de la minister, de oriunde veneau si le cumparau branza din batatura la pret bun. Multa era dusa peste hotare pentru se plati datoria externa. Cand in Romania se murea de foame, aici in Vaideeni era si branza, si lapte, si carne. Erau, cum s-ar zice, de toate. Este adevarat ca de cand se stiu, ungurenii au muncit pe branci, cu mic cu mare, au stat pe munte de la Sfintii Constantin si Elena (21 mai) pana la Ziua Crucii (14 septembrie) cu turmele de oi, cu bacitele facand rostuiala laptelui
intr-o curatenie de farmacie, cu ciobanii si cainii lor, cu spaima de urs, cu o natura dezlantuita care, nu de putine ori, le-a traznit turmele, transformand in cenusa o truda poate de ani intregi. Cine n-a urcat muntele, intr- o calatorie de o zi intreaga, lasand fagetul in urma in drumul spre creste, cine n-a dormit o noapte la stana, pe blana de lemn si acoperit cu tesatura aceea aspra iesita din razboi in lungile nopti de iarna, cine nu a gustat din casul facut in sedila, balmosul, tocanul sau jintita ungurenilor, cine n-a vazut la asfintit trecerea oilor prin strunga, cu greu isi poate inchipui existenta de dincolo de nori a pastorilor, si cu atat mai putin intelege si accepta preaplinul din gospodariile ungurenilor, acea indestulare care nu de putine ori a nascut invidie. Familiile din Vaideeni au adus pe lume, de cand se stiu, copii multi. O parte plecau la oras, pentru a ajunge domni, toba de carte, altii ramaneau in sat, pe langa turme. Mai toate fetele nascute in familiile ungurenilor isi faceau stagiul de bacite, si multi baieti urcau an de an muntele ca baci. Cand venea vremea insuratorii sau a maritisului, pamantul nu ajungea decat o tara, cum se spune in partea asta de loc. Erau oameni in sat, isi aminteste o batrana, si ea „din 11 copii”, care nu aveau decat o litra de pamant. „Cum sa traiesti din peticutul asta?” Lipsa de pamant a fost si motivul pentru care ciobanii Vaideenilor au continuat transhumanta, urcand muntele vara si plimband turmele prin toata tara in cautarea ierbii.
Cu naiul si straita de cioban prin cancelariile europene
Majoritatea locuitorilor din Vaideeni sunt la origine crescatori de animale. Fii de ciobani, “ungurenii” au colindat tara-n lung si lat, in timp ce plecau cu mioarele in transhumanta. Asa se face ca dintotdeauna de altfel, multi dintre fiii satului, ajunsi oameni mari, au fost in copilarie ciobani. Iata doar cateva nume: n Lazar Ionita Comanescu a fost primul deputat al Romaniei, initiind prima lege a transhumantei, in anul 1892 n Invatatorul Nicolae Munteanu a scos in 1934 revista “Stana”, la care au publicat articole de specialitate si poezie populara Ion L. Apostoloiu, Leonte D. Grigorescu, preotul Ion Botocan, Napoleon Ionescu, Dumitru Vartolomei Tartareanu, etc. n Adam Ionescu, si el tot fiu de baci ungurean, a absolvit Dreptul la Sorbona si a fost senator pe viata, implicandu-se direct si in viata comunitatii de ciobani din Vaideeni n Lazar Comanescu, astazi ambasadorul Romaniei la UE, s-a nascut tot intr-o familie de ciobani, iar lectiile si le facea mergand cu oile la pasunat. Parintii sai l-au invatat sa cante la fluier, iar acum ambasadorul tine cu el, la Bruxelles, fluierul cu care mai canta chiar si in medii diplomatice, ca un artist adevarat n Primarul comunei, Ivan Jinaru, provine la randul sau dintr-o familie numeroasa si cu stare. Este fiul unor oieri veniti din localitatea Jina, de prin imprejurimile Sibiului, in „oaza ardeleneasca din desertul oltenesc”, cum ii place edilului sa spuna. A absolvit filosofia- sectia sociologie, la Universitatea din Bucuresti, in anul 1974. Dupa trei ani de stagiu la Oravita, unde fusese repartizat, s-a intors pe plaiurile natale, unde s-a facut baci la oile parintilor. Aveau o turma de 200 de oi, iar dupa cinci ani, turma ajunsese la 600. Si lista acestor veritabili oameni mari, porniti din Vaideenii de sub munte sa cucereasca lumea, ar putea continua mult si bine. Pentru ca urmasii pastorilor ardeleni au ajuns de-a lungul timpului, si nu putini, ba din contra, in numar impresionant, intelectuali de vaza - avocati, preoti, medici, farmacisti, profesori, scriitori, oameni de cultura, toti oameni celebri, oameni de toata isprava.
Vaideeni - traditii si atractii
Prima atestare documentara a satului Vaideeni dateaza din secolul XIII, cand este mentionata sub numele de Vai de Ei. Comunitatea a luat nastere in urma venirii din Ardeal a mai multor familii de oieri, in principal din Marginimea Sibiului, pe motivul oprimarii religioase (catolicizare fortata). Din punct de vedere etnocultural, Vaideeni reprezinta o zona de interferenta intre zona etnografica a Olteniei de sub Munte si zona etnografica Marginimea Sibiului, care si-a pus puternic amprenta asupra graiului, portului si traditiei pastorale. Populatia comunei numara in jur de 5.000 de locuitori, asezarea incluzandu-se in categoria celor rurale cu functii predominant agricole (cresterea ovinelor si bovinelor). Pastrarea acestui profil pana in prezent a conferit comunei statutul de nucleu de conservare a specificului national. Sectorul secundar este reprezentat de industria prelucrarii lemnului, industria energetica si activitatile artizanale (daracit, tesut, brodat, sculptura obiectelor din lemn). Actualmente, localnicii desfasoara o intensa preocupare pentru extinderea fenomenului agroturistic in zona. Comuna Vaideeni are in componenta cinci sate: Vaideeni, sat -resedinta de comuna, Izvorul Rece, Marita, Cerna si Cornet, a caror populatie s-a format in ultimii doua sute de ani, din contopirea populatiei bastinase cu familiile de oieri veniti de peste munte, din Ardeal. Rezultatul acestei convietuiri este un amestec de traditie locala, peste care si-au pus puternic amprenta graiul, portul si traditia pastorala din zona Marginimii Sibiului, rezultand o zona de interferenta etnoculturala, ce se constituie intr-un punct forte. Portul national traditional, pitoresc si autentic al locuitorilor, existenta unui folclor bogat si nealterat, instrumental si coregrafic, a unui artizanat specific, constituie de asemenea atractii turistice. Nedeia pastoreasca anuala de la Vaideeni, “Invartita Dorului”, de Sanziene, la care participa, de fiecare data, zeci de mii de vizitatori din tara si de multe ori din strainatate, pe langa scopul principal, acela de a conserva, de a cultiva si apara specificul national traditional, in port, in mestesuguri, in folclorul muzical si coregrafie, ofera in subsidiar o fericita si eficienta oportunitate in favoarea cunoasterii localitatii si a valentelor ei turistice. Manifestarile traditionale etnoculturale locale, cum sunt „Invartita dorului” si „Intalnirea fiilor satului”, sunt un prilej de a atrage cat mai multi turisti in zona, de a face cunoscute traditiile si arta populara locala, de stabilirea de contacte umane intre oaspeti si localnici, intre reprezentantii administratiei locale si diverse personalitati invitate, iar pentru locuitorii comunei, un prilej de valorificare a resurselor locale, de petrecere a timpului liber sau de relaxare.

Munti vanduti ca la piata

O intreaga obste care cuprinde doi munti din judetul Valcea a fost vanduta unui SRL bucurestean, cu asociati din Romania, Brazilia si SUA. Intreaga afacere s-a concentrat intr-un dosar pe care ofiterii DIICOT Valcea il cerceteaza de mai bine de opt luni.
O intreaga obste care cuprinde doi munti din judetul Valcea a fost vanduta unui SRL bucurestean, cu asociati din Romania, Brazilia si SUA. Intreaga afacere s-a concentrat intr-un dosar pe care ofiterii DIICOT Valcea il cerceteaza de mai bine de opt luni.

Cap al afacerii, asa cum reiese din contractul de vanzare-cumparare intre obstea din Vaideeni si SC Forest Investments Group SRL Bucuresti, se dovedeste a fi Adam Jinaru, intr-o dubla calitate: reprezentant la nivel judetean al Romsilva si de presedinte al Obstei Turcinuri. La acea data, acesta se situa cel putin intr-o situatie de conflict de interese.

HARTA AFACERII. Un dosar privind punerea in posesie a membrilor Obstei Turcinuri-Vaideeni Valcea pe o suprafata de peste 1.000 ha de fanete si paduri a fost contestat in instanta atat de doi dintre mosneni, ramasi cu buza umflata, cat si de Obstea mosnenilor colibaseni, din judetul Gorj, care sustine ca suprafata de teren i se cuvine de drept. In baza Legii 1/2000, Obstea din Vaideeni, localitatea natala a directorului Jinaru, a obtinut, in baza sentintei civile nr. 379/23.03.2000 a Judecatoriei Brezoi, dreptul de proprietate asupra a 320 ha de pasune si a 710 ha de padure situate in extravilanul comunei Malaia, pe Muntii Turcinul Mic si Turcinul Mare, titlurile de proprietate fiind eliberate la 30.09.2003. Intreaga suprafata a intrat in administrarea Obstei din Vaideeni, o parte din aceasta fiind data spre exploatare diverselor firme de profil.

In 2003, conducerea Obstei Turcinuri a facut primele diligente pentru vanzarea intregii suprafete. Conform dreptului de preemtiune, prima contactata a fost Directia Silvica Valcea. Prin adresa nr. 7379/ 30.03.2003, Directia Silvica, condusa pe atunci de Ion Cernatescu, a revocat acest drept, afirmand ca nu are fondurile necesare achizitionarii acestei suprafete de teren. In 2005, Adam Jinaru a batut palma cu SC Forest Investments Group SRL Bucuresti pentru vanzarea terenului detinut de obste, semnandu-se initial un precontract, in prezenta avocatului Leonard Papuc, prin care firma cumparatoare a achitat un avans de 100.000 euro. Desi nu avea acceptul mosnenilor pentru vanzare, Jinaru a reusit sa includa, cu ajutorul acestei sume, intreaga obste in afacere, ulterior obtinandu-se si votul intregii adunari generale, necesar pentru vanzarea in conditii legale a celor doi munti. Atat procesul-verbal, cat si procura autentificata sub nr. 992 la Biroul Notarial Elena Paraschiv poarta data de 30.01.2005. La 28 aprilie 2005, SC Forest Investments Group SRL Bucuresti a mai achitat o transa de 573.000 euro, grosul sosind abia la 07.06.2005, 820.500 euro, o data cu autentificarea contractului de vanzare-cumparare intre cele doua parti.

CONTESTATIE. La aproape un an de la afacerea pusa la cale de Jinaru, prin care s-a cerut exercitarea unui drept de preemtiune fara existenta titlului de proprietate si s-a pus la cale vanzarea patrimoniului unei asociatii fara acordul initial al membrilor, mosnenii din Obstea Colibasenilor (judetul Gorj) au contraatacat, sustinand ca in aceasta tranzactie le-a fost incalcat dreptul de proprietate. Prezentand un tabel de stabilire a dreptului de proprietate, intocmit in 1924, colibasenii au revendicat o suprafata de 744 de stanjeni in Muntele Turcinu Mic. Unul dintre nemultumitii din obstea gorjeana, Mircea Cocalnau, a negat inclusiv existenta Obstei Turcinuri din Vaideeni: "Dom’le, exista Muntii Turcinuri, dar nu si obstea. Actele pe care le avem noi din mosi stramosi certifica posesiunea altor cateva mii de hectare in acea zona. Niciunde nu apar vecinatati cu vreo obste numita Turcinuri. Au inventat acest artificiu pentru a pune mana pe mostenirea noastra. Mai mult, din ce am inteles, in Muntele Turcinu Mare au luat chiar padurea statului, iar in acest moment sunt in vizorul politiei pentru acest lucru".

JUDECATA. Membrii Obstei Colibaseni au deschis o actiune in instanta, solicitand atat constatarea nulitatii actului de vanzare-cumparare, cat si a nulitatii actului de reconstituire a dreptului de proprietate pentru Obstea Turcinuri din Vaideeni. La randul sau, juristul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare, Constantin Bulacu, sustine ca, desi s-au luat in calcul sesizarile primite de la mosnenii din Gorj, nu s-a constatat nici un aspect ilegal, in afacere fiind respectat dreptul de preemtiune al Romsilva. "Au o adresa de la Directia Silvica prin care se revoca acest drept din cauza lipsei de fonduri. Este un aspect pe care l-am cercetat si noi", ne-a declarat Constantin Bulacu.

DUALITATE. Adam Jinaru n-are bani la Romsilva, dar gaseste rapid investitori din tarile calde


BUZA UMFLATA. Presedintele Asociatiei Proprietarilor de Paduri din Romania, dar si avocat al contestatarilor tranzactiei, Bogdan Ioan Tudor, sustine ca itele afacerii incep sa se intrezareasca abia dupa ce, in prima instanta, doi mosneni din Obstea Turcinuri, "sariti" la imparteala sumei cu care au fost vanduti muntii, au obtinut constatarea nulitatii actului de vanzare-cumparare. "A fost o prima victorie obtinuta de cei doi membri ai familiei Ghiga, care si-au reconstituit drepturile in obste la o data ulterioara tranzactiei puse la cale de Adam Jinaru. In momentul de fata, procesul continua la Tribunalul Valcea in urma apelului cerut de avocatul lui Jinaru. Faptul ca am obtinut anularea contractului de vanzare a obstei ma face sa cred ca si mosnenii colibaseni isi pot obtine dreptatea in justitie. In plus, o exceptie de neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (7) si (8) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, ridicata chiar de Adam Jinaru dupa declansarea scandalului cu Obstea Colibaseni, a fost considerata de Curtea Constitutionala inca din martie 2006 ca fiind nefondata", afirma Bogdan Tudor. Dupa infrangerea suferita in prima instanta, comentariile lui Adam Jinaru se rezuma doar la: "Nu stiu prea multe amanunte in legatura cu stadiul procesului. Se judeca. Nici nu ma intereseaza prea mult, am avocat, el se ocupa de acest lucru".
MULTINATIONAL
Conform datelor obtinute de la Registrul Comertului, asociatii SRL-ului bucurestean care a cumparat cei doi munti scosi la mezat de Jinaru sunt un roman si trei persoane din strainatate: Constantin Aristide Tanasescu, domiciliat in Bucuresti, cu 5% din capitalul de 200 RON ai societatii, Ernest Mendolivic, slovac domiciliat in Sao Paolo, Brazilia, cu o cota de participare de 40%, Louis Morris Koster, domiciliat in Dix Hills New York, SUA, cu o cota de 45% si Abraham Mendolvic, domiciliat in Brooklyn, New York, SUA, avand 10% din afacere. Pana in acest moment, reprezentantii politiei valcene nu au comentat datele stranse la dosar, ancheta fiind in curs de derulare.

http://www.jurnalul.ro/special/special/munti-vanduti-ca-la-piata-3692.html

Ansamblul folcloric „Mioriţa” din Vaideeni a concertat în Grecia pe 1 decembrie

Legendele comunei Vaideeni, incluse într-un proiect de trasee montane tematice

'Tribunalul Haiducilor', 'Moara Dracilor', 'Piatra Spânzurată' sunt legende ale comunei vâlcene Vaideeni care sunt incluse într-un proiect de trasee tematice, finanţat din fonduri europene, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, primarul localităţii, Ivan Jinaru.

'E vorba de un proiect de 198.000 de euro care deja se află în faza de implementare. Se vor executa 14 trasee turistice montane de drumeţie pentru turiştii care vor să străbată Munţii Căpăţânii din Masivul Parâng până la peste 2.000 de metri altitudine cu corespondenţă în localităţile Ciunget şi Malaia din Munţii Lotrului. Toate traseele pornesc din comuna Vaideeni şi urmează vechile drumuri de transhumanţă ale ciobanilor, dar şi ale haiducilor', a precizat Jinaru.

Primarul mai spune că în aceste trasee turistice sunt incluse şi unele tematice care vor pune în valoare legendele zonei.

'Dau acum trei exemple de poveşti transmise de străbuni care vor avea de data asta o proiectare reală şi care va pune în valoare zona. Pe valea râului Luncavăţ avem 'Tribunalul Haiducilor' - este o zonă prăpăstioasă, cu un hău imens, unde haiducii aduceau prizonierii şi, sub ameninţarea aruncării lor în prăpastie, cereau date despre unde sunt ascunşi banii. 'Moara Dracilor' pe valea Cernei este o cascada cu debite de apă variabile şi din cauza reliefului. Ecoul curgerii apei avea o anumită rezonanţă şi se auzeau zgomote sinistre. Mai este 'Piatra Spânzurată' şi multe altele', a adăugat primarul din Vaideeni.

O parte din fondurile proiectului vor fi folosite pentru editarea de broşuri şi promovarea acestor trasee turistice.

Comuna Vaideeni este aşezată la poalele Masivului Parâng, la opt kilometri de oraşul Horezu şi este cunoscută ca o localitate de păstori, întemeiată de ciobanii din Mărginimea Sibiului care traversau munţii în procesul transhumanţei.

Primarul comunei vâlcene Vaideeni solicită reglementarea transhumanţei

Primarul comunei vâlcene Vaideeni, Ivan Jinaru, i-a solicitat vineri ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, promovarea unei iniţiative legislative care să stimuleze transhumanţa, pentru că, susţine el, există riscul distrugerii păşunilor alpine din cauză că animalele nu mai sunt duse vara la păşunat în zonele montane.

'La noi, în localităţi cu păşuni montane, este o mare problemă. Aproape a dispărut transhumanţa şi dacă nu aducem oile la munte în câţiva ani păşunile montane vor ajunge aride. Solicităm un sprijin pentru încurajarea transhumanţei', a spus edilul din Vaideeni.

Ministrul Agriculturii a precizat că va sprijini în Parlament, dar şi în Guvern o propunere legislativă venită din partea fermierilor sau administraţiilor locale din zonele cu păşuni montane care să reglementeze şi să ajute fermierii să ducă animalele la munte pe timpul verii, dar şi să ajute la întreţinerea păşunilor din orice zonă a ţării.

'Veniţi cu o iniţiativă şi o vom susţine. O lege a transhumanţei se impune', a spus ministrul.

Ministrul Agriculturii a participat vineri la Drăgăşani la o întâlnire cu fermierii şi administraţiile locale din judeţele Olt şi Vâlcea.

Sursa: Agerpres

3rei Sud Est - Alaturi De Ingeri

3rei Sud Est - Vorbe Care Dor

Istoric: Vaideeni

Prima atestare documentara a satului Vaideeni datează din sec. al XVI-lea, din timpul lui Radu cel Mare și se referă la una din întâmplările cere aveau loc în mod frecvent în viața satelor – o “judecată” pentru pământ. În acest conflict, câștig de cauză au avut locuitorii din Vai de Ei, despre care se consemnează în Hrisovul lui Radu cel Mare, că “au fost stăpâni netulburați de nimeni din moși strămoși pe aceste meleaguri.”

Fără îndoială că zestrea documentară a trecutului ar fi fost mai bogată, dar cu trecerea vremurilor și cu înaintarea prin viață a oamenilor, multe zapise și hrisoave nu au mai ajuns la noi; unele s-au pierdut iar altele au fost măcinate de trecerea timpului. Satul Vai de Ei a supraviețuit până în sec. al XIX-lea, când s-a mărit prin venirea mărginenilor sibieni, tot atunci primind și numele de Vaideeni.

Comunitate: Vaideeni

Alcătuită din cinci așezări, Vaideeni, Izvorul Rece, Cornet, Marița şi Cerna, comuna Vaideeni este așezată la poalele munților Căpățâna, într-un climat temperat continental, cu bogate cursuri de ape (Luncavăţul, Recea, Negrişoara, Mariţa şi Cerna) și o vegetație specifică zonei muntoase, cu păduri bogate în specii precum fagul, bradul, stejarul, salcâmul, cu pajiști și goluri alpine, cu un bogat fond cinegetic (urs, lup, vulpe, râs, cerbi, cocoşi de munte); peisajele de o frumusețe uluitoare, bisericile datând cu sute de ani în urmă, tradițiile și nu în ultimul rând oamenii formează ceea ce astăzi se cheamă comuna Vaideeni.

Portul naţional tradiţional, pitoresc şi autentic al locuitorilor, existenţa unui bogat şi nealterat folclor local, oral, instrumental şi coregrafic, a unui artizanat bucolic sunt elemente de mândrie pentru locuitorii comunei Vaideeni.

Acestor li se adaugă construcții de o înaltă reprezentativitate prin vechimea și unicitatea lor, și bineînțeles, monumentele naturale, pe care natura le-a clădit într-o frumusețe greu de exprimat în cuvinte; enumerăm mai jos câteva dintre acestea:

- Biserica de la Mariţa, construită în 1622, vizitată şi cercetată de către istoricul Nicolae Iorga, care i-a descifrat pisania şi a înscris-o în inventarul Monumentelor Istorice;
- Dealul Capela (cota 864 m) şi Dealul Mare (cota 858 m), pe care s-au construit rezervoarele şi filtrele aducţiunilor de apă potabilă pentru satele Vaideeni şi Recea, de unde se deschide o frumoasă şi completă panoramă a celor două sate;
- Pe drumul plaiului de răsărit, urcând: Frăsinetul (cota 1174 m), Ursuleţul, Ursu, cabana Vârful Roman (cota 1904).
- Pe drumul plaiului de apus: Fântâna din plai, Fântâna de la Comandă, Izvorul Cumpenelor.
- Pe valea Luncavăţului: Lacul Mare şi Lunca Balotii;
- Pe valea Recii: Gura Recişoarei, Piatra Spânzurată, Luncile Frumoase;
- Pe valea Cernei: Moara Dracului, Cheile Cernei, La Sorb, La Culare, La Căruţa Mileascăi.

Învârtita Dorului la Vaideeni, tradiţie răpită de politică

De 41 de ani, tradiţia oierilor de la Vaideeni se menţine încă vie. În ziua de Sânziene, păstorii din zonă se adună pentru „Învârtita dorului”, o manifestare populară în care oamenii se întâlnesc pentru a se mândrii cu produsele, portul şi dansul lor. Vin din toate judeţele în care păstoritul, ocupaţie ancestrală, este practicat şi azi la scară mare. Anul acesta, pe lângă caş, brânză, balmoş şi tocană de miel, au apărut în târgul de la Vaideeni şi politicienii. Mai marii zilei nu au ratat prilejul de a-şi asocia imaginea cu una din cele mai longevive tradiţii din Vâlcea. La Învârtita Dorului s-au adunat ciobani şi ciobăniţe din şapte judeţe, pentru a-şi etala portul şi tradiţia. Desfăşurată în zilele de 20 şi 21 iunie, în comuna Vaideeni, chiar în centrul localităţii, manifestarea este una din cele mai longevive tradiţii din Vâlcea, dar şi din ţară. Învârtita Dorului a ajuns astfel la a 41-a ediţie, iar anul acesta, mai mult decât oricând, Vaideeni-ul a devenit centrul „universului”, nu numai pentru iubitorii de tradiţie populară, dar şi pentru politicienii ce, spre deliciul presei, au sosit în număr mare în localitate. La Vaideeni a „debarcat” aproape toată conducerea filialei judeţene a PDL, iar PSD-ul nu s-a lăsat mai prejos. În comuna oierilor a mai ajuns şi Ludovic Orban, prim-vicepreşedintele PNL, care nu a uitat să îşi felicite colegii din Vâlcea pentru rezultatele în alegerile europarlamentare.



17 ansambluri folclorice



La manifestarea de la sfârşitul acestei săptămâni au participat 17 ansambluri folclorice din mai multe judeţe cu specific de oierit. Şi-au etalat măiestria în cânt şi joc popular, artişti din Sibiu, Gorj, Dolj, Mehedinţi, Maramureş. Mai mult, pe scena improvizată în centrul comunei Vaideeni au urcat şi artistele populare Nineta Popa şi Mariana Anghel. Seria de evenimente a început cu o expoziţie de fotografie veche la Căminul Cultural din Vaideeni, precum şi lansarea unui CD al formaţiei „Fluieraşii” din localitate. Tot în cadrul manifestărilor de la „Învârtita Dorului” a fost lansată şi cartea „Păstorii-Preoţi”

Tocanul de miel, reţetă ancestrală



Nu au lipsit preparatele culinare specifice zonei de munte, în care se află comuna Vaideeni. Participanţii la festival au putut gusta din „Tocanul de miel” ciobănesc, un preparat cu o reţetă veche de 500 de ani. „Nu vă pot spune reţeta pentru că e secretă, se transmite doar în familie şi o facem doar noi, în această zonă”, ne spune una din participantele la festival. Ciobanii nu vin doar cu brânză, caş, lapte, ceaunele pentru mămăligă şi vestita tocăniţă de miel, ci aduc cu ei straiele strămoşeşti, portul de ungureni. Alb şi negru, în năframe, cămăşi, poale şi şorţuri, iţari, cojocele, pălăriile mici. Parada portului păstoresc. Sunt straie pe care ciobanii şi băciţele nu le poartă doar în zi de sărbătoare, ci şi sus, în munţi, pe plaiuri şi la stâne. Pe glasul fluierelor şi cavalelor, încing învârtite şi jiene.



Transhumanţă cu ..tir-ul



Urmaşi ai celor care au trecut munţii, mai ales la sfârşitul secolului al XVIII-lea, din Ardeal spre Valahia şi Moldova, ungurenii au scris - de-a lungul a peste şapte secole, istoria zbuciumată a unor oameni de la munte născuţi pentru a trăi liberi. „Ungurenii” sau românii fugiţi de sub jugul maghiar. Li s-a spus ungureni pentru că veneau dintr-o Transilvanie stăpânită de unguri şi, apoi, de austrieci. Oameni puternici, mândri şi muncitori, ungurenii au fost bogaţi sub toate regimurile. Tot sub ele, au urcat şi au coborât neîncetat muntele pe măgari, pe cai, cu desagii, iar mai nou în jepp-uri sau ATV-uri, până sus, pe crestele munţilor. Oamenii spun că nici afacerile cu oi nu au rămas la forma iniţială, ci, datorită legilor care interzic transportul oilor pe drumurile naţionale, acestea sunt duse la locurile de vânzare cu tirurile.

Vai de Ei! Şi Ceauşescu a zis: „Să fie Vaideeni!”



Păstorii, care au venit primii în Oltenia de nord, s-au aşezat într-o localitate care s-a numit, iniţial, Vai de Ei. Unii spun că au luat, în pribegie, odată cu multul sau puţinul lor, şi numele localităţii părăsite. Alţii spun că denumirea de „Vai de Ei” s-a născut din invidia şi „glumeţia” oltenilor, care au pus această sintagmă pe seama bogăţiei acumulate de-a lungul timpului de ungurenii de la Poalele Munţilor Căpăţânii. Într-o Oltenie în care mulţi oameni nu aveau, poate, nici după ce bea apă, ungurenii Vaideeni-lor au dus-o bine sub orice stăpânire. Inclusiv, sub comunişti, când cei de la judeţeană, de la ministere, de oriunde veneau şi le cumpărau brânza din bătătură la preţ bun, rămâneau prieteni cu localnicii. Se spune că Nicolae Ceauşescu, gustând din caşul ungurenilor, a întrebat de unde este. Şi, auzind de „Vai de Ei”, a dat ordin ca denumirea localităţii să fie schimbată. Aşa se face că, pare-se, fostul dictator a ajuns naşul comunei. Aproape toate fetele născute în familiile ungurenilor îşi fac „stagiul” de băciţe, iar mulţi băieţi urcă muntele, an de an, ca baci. Când venea vremea însurătorii sau a măritişului, de obicei ,ciobanii se căsătoreau între ei, pentru că erau interesaţi să se sprijine reciproc în treburile gospodăreşti. De-a lungul anilor, de Sânziene, de obicei, în ultima duminică a lunii iunie, la Vaideeni se adună crescători de oi din Vâlcea, din Sibiu, Hunedoara… Pe glasul fluierelor şi cavalelor, încing învârtite şi jiene. Şi cântă, cum doar ei ştiu să cânte: „Să jucăm, printre brădui/ Învârtita dorului…”

Învârtita Dorului la Vaideeni, tradiţie răpită de politică

La Vaideeni Glasul muntilor se aude prin sufletul unor oameni de bine

In urma cu cateva saptamani, primarul comunei Vaideeni, Ivan Jinaru, ne-a informat ca a reusit sa puna pe picioare o publicatie care sa-i informeze pe cetateni asupra a ceea ce se intampla in localitatea lor, in judet, dar si in tara. Probabil, fara reavointa, edilul nu a mentionat ca de fapt initiativa apartine altcuiva. Cum era si firesc, colectivul redactional al publicatiei respective ne-a contactat pentru a ne oferi mai multe date despre activitatea sa si cu scopul ca opinia publica sa fie informata corect asupra acestor aspecte. Asa am aflat ca publicatia ?Glasul muntilor? apare in comuna Vaideeni din luna mai a anului 2005, ca initiativa a apartinut lui Ion Tartareanu din localitate si ca ea s-a nascut din nevoia de informare a cetatenilor si de ridicare a nivelului cunostintelor acestora. Colectivul redactional si-a stabilit ca obiective pentru publicatie nevoia de cultura, incurajarea cresterii animalelor, pastrarea traditiilor si obiceiurilor, eliminarea unor neajunsuri din viata comunei, evitarea unor fapte negative, evidentierea aspectelor pozitive, cunoasterea istoriei satului, mentinerea relatiilor cu Marginimea Sibiului si informarea cetatenilor. Desi publicatia nu este definitiv structurata, colectivul ei crede ca prin ajutorul unor oameni de suflet din comuna Vaideeni, valoarea ei va creste, iar calitatea se va imbunatati. Chiar daca pana acum Primaria Vaideeni nu a gasit timpul necesar pentru a intinde o mana de ajutor ?Glasului muntilor?, stiind ca primarul Ivan Jinaru este un om cu multe initiative si binevoitor, colectivul publicatiei spera ca edilul va oferi pe viitor un sprijin financiar pentru ca oamenii din Vaideeni sa aiba o revista a lor. Deocamdata, ea este redactata si tiparita de Asociatiile ?Faget? si ?Bacita?. Ii dorim succes colectivului de la ?Glasul muntilor? si sa auzim numai de bine.

Râmnicu Vâlcea: PORTRET Mădălina Popescu dă glas cântecelor păstorilor din Vaideeni

Provine dintr-o zonă în care folclorul, tradiţia şi creşterea oilor din moşi strămoşi sunt păstrate şi astăzi, iar aceste obiceiuri le promovează prin cântecul popular.

profil
NĂSCUTĂ - 8 august 1995, oraşul Horezu, judeţul Vâlcea.
STUDII - Elevă în clasa a IX-a la Liceul de Artă din Râmnicu Vâlcea, secţia canto popular.
IDEALURI - Vrea să urmeze Conservatorul şi să devină profesor de muzică.

Mădălina Popescu provine dintr-o familie care iubeşte şi îndrăgeşte muzica populară. „Bunica, mama şi mătuşa au voci foarte frumoase şi cântă muzică populară. De la ele am moştenit şi eu vocea şi dragostea pentru muzica populară", povesteşte Mădălina Popescu. Eleva a început să cânte muzică populară de la vârsta de şase ani, când era la grădiniţă. Cântă melodii folclorice din mărginimea Sibiului. „Eu sunt din comuna Vaideeni şi cânt doar folclor păstoresc. Pe vremuri, locuitorii noştri au trecut munţii în transhumanţă, în Sibiu, de unde au luat obiceiurile şi tradiţiile de acolo. Aceste obiceiurii şi tradiţii au fost păstrate apoi şi la Vaideeni", spune eleva. Mădălina Popescu o are ca model, în cariera muzicală pe «Doamna Munţilor», Lucreţia Ciobanu. „Lucreţia Ciobanu cântă repertoriul nostru din Vaideeni. O admir pentru felul în care interpretează fiecare melodie şi pentru că e o mare artistă", mărturiseşte Mădălina. De-a lungul timpului, eleva a participat la numeroase festivaluri de muzică populară, unde a obţinut şi premii. Cele mai importante distincţii au fost la festivalurile, „Batca", „Vreau să ajung o stea" şi „Vreau să devin vedetă", la care a obţinut numai locul I. „Peste tot am cântat numai muzică populară. Cea mai aprigă competiţie mi s-a părut la «Batca», unde au participat concurenţi din toată ţara, iar juriul a fost foarte exigent şi corect", a precizat Mădălina.


Costumul popular e păstrat cu sfinţenie în Vaideeni


Mădălina ţine foarte mult la costumul popular. Ea povesteşte că îl poartă cu mândrie pentru că e vechi şi e moştenire de familie. „Bunica mai coase şi acum câte o iie pe care mi-o face cadou. La noi în Vaideeni, oamenii mai poartă încă costumul popular, la biserică, la diverse sărbători şi la diverse manifestări, chiar şi la şcoală, copiii merg îmbrăcaţi în haine tradiţionale ", mărturiseşte Mădălina. În comuna Vaideeni, manifestările culturale, din moşi strămoşi, organizate în cinstea ciobanilor, au loc şi astăzi. În fiecare an, în luna iunie are loc Învârtita Dorului, un festival popular la care participă mai multe ansambluri din ţară. „În această zi, sătenii se îmbracă în costum popular. Festivalul marchează plecarea ciobanilor din zonă cu oile la munte", povesteşte Mădălina. De Crăciun, în Vaideeni, are loc Balul Oierilor, e o serbare care se dă în cinstea ciobanilor care se întorc din munte. Oamenii din comună îmbracă costumele populare, cântă şi dansează folclor păstoresc. De un an, Mădălina cântă şi în taraful folcloric Muguraşul al Liceului de Artă, dirijat de profesorul Petrică Sima. În ansamblu promovează folclorul autentic din toate zonele României, la festivaluri şi concursuri.


ce-i place
Să citească, să joace diverse jocuri pe calculator, să se plimbe în parc cu rolele şi să iasă cu prietenii în oraş. Iubeşte animalele, dar în mod special îi plac câinii.


ce nu-i place
Oamenii care au două feţe, nu sunt sinceri şi minciuna. Urăşte violenţa de orice fel. O deranjează faptul că muzica de calitate nu e foarte apreciată şi în ziua de azi ajung să se realizeze cei care au bani, iar persoanele care muncesc rămân la coadă.


Întrebări şi răspunsuri


Ce reprezintă costumul popular pentru tine?
M.P.: Costumul popular e cea mai mare bogăţie pe care o am, e ceva unic, valorează foarte mult şi nu poate fi comparat cu o pereche de blugi, de exemplu. Am doar două costume cu motive din zona Sibiului şi ţin mult la ele.


Câte piese ai în repertoriul tău?
M.P.: Am cam 40 şi toate sunt din folclorul păstoresc. Sunt culese din zona Sibiului şi din Vaideeni. Toate prezintă meseria de oier, cu bune şi rele, şi traiul ciobanilor în munte

Ana Maria Iorga - Plange codrul si izvorul

CE ASCULTĂM - Festival de romanţe

"Crizantema de Aur"




În perioada 28-30 octombrie, are loc la Târgovişte cea de-a 43-a ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare a Romanţei "Crizantema de Aur". Evenimentul este prezentat de Adrian Păduraru, iar preşedinta juriului care va da note la concursul de interpretare este Felicia Filip.



Printre invitaţii din acest an se regăsesc Horia Brenciu, Felicia Filip, Constantin Florescu, Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu, Florin Georgescu şi Gheorghe Turda. Totodată, spectatorii se vor putea întâlni, vineri şi sâmbătă, cu marele caricaturist Ştefan Popa Popa's. De-a lungul timpului, festivalul "Crizantema de Aur" i-a adus pe scenă pe unii dintre cei mai iubiţi artişti români, precum Gică Petrescu şi Ileana Sărăroiu.



REGRETATUL GICA PETRESCU


REGRETATA ILEANA SARAROIU

Nineta Popa-Colaj

Stefan Savoiu-Festivalul `Maria Lataretu`2010

Mihail Titoiu & Stefan Savoiu din Vaideeni - Live Saxofon

Savoiu Stefan Vaideeni

Marius Tugulescu - Bujor mandru din poieni

Marius Tugulescu ---- Pe ulita satului

Romanii au talent 4 martie (versiunea hip-hop)

Bogdan Cioranu_Mandrulita cu cercei.avi

Vaideeni: Bogdan Rosianu si Nicolae Iorga (fluier)

Adi Neamţu - Selecţie instrumentală

Ilie Medrea - Pleacă oile la munte

instrumentala saxofon si fluier (by utza).wmv

vaideeni

Akcent - That's my name [Official Video]

Edward Maya - This Is My Life Official Video HD

Basshunter - I Miss You (OFFICIAL VIDEO)

Basshunter - Now You're Gone

Pitbull - I Know You Want Me (Calle Ocho) OFFICIAL VIDEO

Because You Loved Me - Celine Dion Live in Memphis

Legenda mărţişorului

Micul obiect prins într-un şnur alb cu roşu care este pus în piept de către femei la începutul lunii martie şi poartă numele de mărţişor este simbolul venirii primăverii. Fie că are formă de floare, fluture, bănuţ sau chipuri zâmbitoare, mărţişorul este motiv de bucurie pentru orice doamnă sau domnişoară.

Obiceiul mărţişorului nu este unul nou, arheologii descoperind astfel de amulete realizate cu aproximativ 8.000 de ani în urmă. Fiecărui obiect îi este ataşat şnurul specific mărţişorului format din alb şi roşu. Culorile nu au fost alese întâmplător, astfel că şnurul mărţişorului simbolizează principiul purificării vieţii şi înţelepciunii, prin împletirea armonioasă a celor două fire de lână, cânepă sau mătase. Simbol al sacrificiului, culoarea roşie era atribuită femeii, iar culoarea albă conferită de albul norilor şi limpezimea apelor primăvara era specifică înţelepciunii bărbatului.

Legenda Mărţişorului

Tradiţia asociază legenda cu Baba Dochia, o femeie care a trăit cu mulţi ani în urmă. Se spune că aceasta avea o fiică vitregă pe care nu o îndrăgea. Într-o zi de iarnă geroasă, Baba Dochia şi-a trimis fiica la râu să spele o haină foarte murdară, bătrâna sperând că tânăra nu va reuşi să-i scoată faţă. Pentru că nu reuşea să o spele, tânăra începu să plângă cu lacrimi amare. Şi cum încerca ea să frece haina murdară, a apărut un bărbat tânăr şi frumos pe nume Mărţişor care a întrebat-o de ce plânge. Fata i-a povestit tânărului ceea ce i se întâmplă, iar Mărţişor i-a spus ca posedă o putere magică şi i-a oferit acesteia o floare cu petale roş-albe şi a îndemnat-o să mai spele încă o dată veşmântul şi apoi să se ducă acasă.

Când a ajuns fata acasa haina era albă ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit să credă că haina era curată. Când a văzut însă floarea în părul fetei, Baba Dochia a întrebat-o: "De unde ai floare, căci este încă iarnă?". Văzând că tânăra nu răspunde, baba a plecat chiar ea pe munte să se convingă că a venit primăvara. Baba Dochia nu a uitat să-şi ia cu ea oile, dar şi nelipsitele 12 cojoace. Potrivit legendei, umblând cu oile prin pădure, baba torcea lână din furcă şi găsind o para (ban vechi, de origine turcească) i-a făcut o bortă, legând-o cu un fir de lână... De atunci a apărut obiceiul mărţişorului. Renunţând la cojoace unul câte unul, peste Dochia şi oile sale a venit iarna chiar când baba a crezut că este primăvară. Un ger năprasnic a făcut ca bătrâna şi oile sale să îngheţe, transformându-se, conform legendei, în stane de piatră. Rocile se pot observa şi astăzi pe muntele Ceahlău şi sunt o mărturie vie a acestui mit românesc.