Învârtita Dorului la Vaideeni, tradiţie răpită de politică

De 41 de ani, tradiţia oierilor de la Vaideeni se menţine încă vie. În ziua de Sânziene, păstorii din zonă se adună pentru „Învârtita dorului”, o manifestare populară în care oamenii se întâlnesc pentru a se mândrii cu produsele, portul şi dansul lor. Vin din toate judeţele în care păstoritul, ocupaţie ancestrală, este practicat şi azi la scară mare. Anul acesta, pe lângă caş, brânză, balmoş şi tocană de miel, au apărut în târgul de la Vaideeni şi politicienii. Mai marii zilei nu au ratat prilejul de a-şi asocia imaginea cu una din cele mai longevive tradiţii din Vâlcea. La Învârtita Dorului s-au adunat ciobani şi ciobăniţe din şapte judeţe, pentru a-şi etala portul şi tradiţia. Desfăşurată în zilele de 20 şi 21 iunie, în comuna Vaideeni, chiar în centrul localităţii, manifestarea este una din cele mai longevive tradiţii din Vâlcea, dar şi din ţară. Învârtita Dorului a ajuns astfel la a 41-a ediţie, iar anul acesta, mai mult decât oricând, Vaideeni-ul a devenit centrul „universului”, nu numai pentru iubitorii de tradiţie populară, dar şi pentru politicienii ce, spre deliciul presei, au sosit în număr mare în localitate. La Vaideeni a „debarcat” aproape toată conducerea filialei judeţene a PDL, iar PSD-ul nu s-a lăsat mai prejos. În comuna oierilor a mai ajuns şi Ludovic Orban, prim-vicepreşedintele PNL, care nu a uitat să îşi felicite colegii din Vâlcea pentru rezultatele în alegerile europarlamentare.



17 ansambluri folclorice



La manifestarea de la sfârşitul acestei săptămâni au participat 17 ansambluri folclorice din mai multe judeţe cu specific de oierit. Şi-au etalat măiestria în cânt şi joc popular, artişti din Sibiu, Gorj, Dolj, Mehedinţi, Maramureş. Mai mult, pe scena improvizată în centrul comunei Vaideeni au urcat şi artistele populare Nineta Popa şi Mariana Anghel. Seria de evenimente a început cu o expoziţie de fotografie veche la Căminul Cultural din Vaideeni, precum şi lansarea unui CD al formaţiei „Fluieraşii” din localitate. Tot în cadrul manifestărilor de la „Învârtita Dorului” a fost lansată şi cartea „Păstorii-Preoţi”

Tocanul de miel, reţetă ancestrală



Nu au lipsit preparatele culinare specifice zonei de munte, în care se află comuna Vaideeni. Participanţii la festival au putut gusta din „Tocanul de miel” ciobănesc, un preparat cu o reţetă veche de 500 de ani. „Nu vă pot spune reţeta pentru că e secretă, se transmite doar în familie şi o facem doar noi, în această zonă”, ne spune una din participantele la festival. Ciobanii nu vin doar cu brânză, caş, lapte, ceaunele pentru mămăligă şi vestita tocăniţă de miel, ci aduc cu ei straiele strămoşeşti, portul de ungureni. Alb şi negru, în năframe, cămăşi, poale şi şorţuri, iţari, cojocele, pălăriile mici. Parada portului păstoresc. Sunt straie pe care ciobanii şi băciţele nu le poartă doar în zi de sărbătoare, ci şi sus, în munţi, pe plaiuri şi la stâne. Pe glasul fluierelor şi cavalelor, încing învârtite şi jiene.



Transhumanţă cu ..tir-ul



Urmaşi ai celor care au trecut munţii, mai ales la sfârşitul secolului al XVIII-lea, din Ardeal spre Valahia şi Moldova, ungurenii au scris - de-a lungul a peste şapte secole, istoria zbuciumată a unor oameni de la munte născuţi pentru a trăi liberi. „Ungurenii” sau românii fugiţi de sub jugul maghiar. Li s-a spus ungureni pentru că veneau dintr-o Transilvanie stăpânită de unguri şi, apoi, de austrieci. Oameni puternici, mândri şi muncitori, ungurenii au fost bogaţi sub toate regimurile. Tot sub ele, au urcat şi au coborât neîncetat muntele pe măgari, pe cai, cu desagii, iar mai nou în jepp-uri sau ATV-uri, până sus, pe crestele munţilor. Oamenii spun că nici afacerile cu oi nu au rămas la forma iniţială, ci, datorită legilor care interzic transportul oilor pe drumurile naţionale, acestea sunt duse la locurile de vânzare cu tirurile.

Vai de Ei! Şi Ceauşescu a zis: „Să fie Vaideeni!”



Păstorii, care au venit primii în Oltenia de nord, s-au aşezat într-o localitate care s-a numit, iniţial, Vai de Ei. Unii spun că au luat, în pribegie, odată cu multul sau puţinul lor, şi numele localităţii părăsite. Alţii spun că denumirea de „Vai de Ei” s-a născut din invidia şi „glumeţia” oltenilor, care au pus această sintagmă pe seama bogăţiei acumulate de-a lungul timpului de ungurenii de la Poalele Munţilor Căpăţânii. Într-o Oltenie în care mulţi oameni nu aveau, poate, nici după ce bea apă, ungurenii Vaideeni-lor au dus-o bine sub orice stăpânire. Inclusiv, sub comunişti, când cei de la judeţeană, de la ministere, de oriunde veneau şi le cumpărau brânza din bătătură la preţ bun, rămâneau prieteni cu localnicii. Se spune că Nicolae Ceauşescu, gustând din caşul ungurenilor, a întrebat de unde este. Şi, auzind de „Vai de Ei”, a dat ordin ca denumirea localităţii să fie schimbată. Aşa se face că, pare-se, fostul dictator a ajuns naşul comunei. Aproape toate fetele născute în familiile ungurenilor îşi fac „stagiul” de băciţe, iar mulţi băieţi urcă muntele, an de an, ca baci. Când venea vremea însurătorii sau a măritişului, de obicei ,ciobanii se căsătoreau între ei, pentru că erau interesaţi să se sprijine reciproc în treburile gospodăreşti. De-a lungul anilor, de Sânziene, de obicei, în ultima duminică a lunii iunie, la Vaideeni se adună crescători de oi din Vâlcea, din Sibiu, Hunedoara… Pe glasul fluierelor şi cavalelor, încing învârtite şi jiene. Şi cântă, cum doar ei ştiu să cânte: „Să jucăm, printre brădui/ Învârtita dorului…”